Consecvență? Ce-i aia? Ah, unul dintre nenumăratele efecte secundare ale posesiei unei coloane vertebrale? Ne pare rău, dar n-avem! În vară, atât președintele Iohannis, cât și unii dintre noii membri ai Guvernului nu știau cum să se mai opună relaxării fiscale. Dacă auzeau doar prima silabă - „re...“ - se transformau imediat în hateri - „Relaxarea la gunoi, cu lipsa deficitelor ținem noi; adică relaxarea e bună, dar deficitul e nașpa!“. Degeaba le-au tot explicat puținii analiști economici independenți că deficitul e un rezultat direct al cheltuielilor publice mai mari, nu al taxelor mai mici. Ei, nu și nu - relaxarea nu-i OK. Și ce se-ntâmplă azi? Să vezi și să nu crezi! „Guvernul de tehnocrați aduce în fața țării un buget pentru 2016 care deviază de la orice tratat și regulă asumate de România în domeniul fiscalității! Însuși Consiliul Fiscal (o instituție cu un istoric oarecum portocaliu, ca să zicem așa - n.r.) spune foarte clar că are probleme grave și că deficitul rezultă din cheltuielile mai mari“, notează, pe Facebook, analistul Florin Cîțu. Ce-ar trebui să facă, de fapt și de drept, al nostru Guvern independent politic? E grele (sic!). „Ar trebui să reducă numărul de ministere (considerabil chiar!), să mențină bugetul pe plus, mai ales după ce s-au anunțat creșteri de salarii în sectorul public, să implementeze o politică fiscală transparentă (în special la cheltuielile publice!), să rezolve problema proprietăților furate (a se citi „confiscate“) de stat, să nu mai intervină forțat în economie, să promoveze piața liberă și competiția, să privatizeze odată și odată companiile de stat, să arunce la gunoi proiectul înființării unor noi bănci inutile cu capital de stat și, dacă se poate, să numească personal în administrațiile publice doar pe criterii de competență“, punctează Cîțu. Se poate face așa ceva? Nu-n România, din păcate, că dă cu rest la clientela politică și la Nepotism, copilul adoptat de clasa politică autohtonă.