În această săptămână, BNR a predat ștafeta Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), în cursa de aberat la adresa legii dării în plată. Potrivit CDR, adoptarea actului normativ în forma actuală ar afecta grav încrederea investitorilor în ce privește respectarea de către România a unor principii fundamentale și ar fi o lovitură dată bunei guvernări. Oau, de unde să începem? Ce principiu fundamental n-ar respecta țara noastră? Protecția cetățenilor? Ar spune investitorii „La naiba, prostălăii ăia din Românica au dat o lege prin care îi protejează pe clienții băncilor! Cum poți să ai încredere în ei! Cum să mai facem acolo blocuri de lux din carton expandat și chirpici vopsit în BCA ranforsat cu titaniu? La prima ploaie se topesc și sclavii proști care au cumpărat cu un milion de euro penthouse-ul vor merge să facă reclamație. Iar țara asta le va da dreptate. În concluzie, nu mai investim în România“. Dar uite că investitorii se duc și-n Germania, și-n Austria, și-n Polonia, și-n alte state în care există legi similare. Noi suntem ultimul stat în care oamenii normali n-au pic de protecție în fața băncilor. N-avem nici dare-n plată, nici faliment personal, iar oamenii pot fi zburați din locuințe, executați silit și răsexecutați silit, întru maximizarea... stabilității sectorului financiar. Nu a profitului, căci bancherii nu urmăresc asta. S-a văzut cel mai bine în 2007 - 2008, când lăcomia lor a aruncat toată planeta în criză. Nici atunci nu urmăreau să facă profit, ci pur și simplu vroiau să intre în faliment ca să poată fi salvați cu banii contribuabililor, pentru ca lumea să vadă, 100% transparent, că statul cheltuiește cu cap banii adunați din taxe și impozite. Revenim la CDR - darea în plată ar fi o lovitură date bunei guvernări. Aici e corect. Pentru că la noi bună guvernare înseamnă devalizare, furt, populism și un pic mai mult furt, ca să fie asigurați și strănepoții. Iar dacă ajuți sclavii, pardon, cetățenii, îți rămâne mai puțin ciolan.