300.000 de cereri de dare în plată (DIP) - asta era estimarea extremă a doicii băncilor autohtone, BNR. Desigur, „dracul“ n-a fost negru deloc, ci mai degrabă alb transparent, spre nicio culoare. La finele lui 2016 erau doar 6.400 de notificări DIP, pentru un volum total al creditelor de 1,8 - 1,9 miliarde euro. Un risc sistemic „uriaș“, nu-i așa? Și totuși, CEO-ul ING Bank România, Michal Szczurek, spune că legea DIP a creat o stare de incertitudine în piață și că este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla... „Darea în plată este mai mult sau mai puțin constituțională (ESTE constituțională, potrivit CCR - n.r.). Pentru noi a fost un impact marginal: 30 - 40 de cazuri, pe care le-am discutat cu clienții (!?!)“, a spus el. Deci - 30 de cazuri, dar a fost pericol mare (la alții, evident...). Culmea, potrivit șefului adjunct al direcției de Stabilitate Financiară din cadrul băncii centrale, Florian Neagu, ritmul DIP a scăzut de la peste 1.000 de dosare/lună, în primele luni de la apariția legii, la circa... 100 - 150 în prezent. În total, vorbim despre cereri reprezentând 2% din maximul extrem estimat de BNR, iar trendul este unul descendent. Ce pericole vede Szczurek, după un 2016 încheiat de bancherii români cu un profit dublu față de media comunitară? Cine știe... Și oricum, programul Prima Casă, de pe urma căruia trăiesc băncile, e scos de sub incidența DIP; în plus, după cum a stabilit Curtea Constituțională, simpla scădere a prețurilor imobilelor nu este un motiv pentru a da în plată, iar procedura nu-i automată (fiind nevoie de verdictul unui judecător) și poate fi declanșată doar de cei care chiar nu-și mai pot plăti ratele, nu și de cei care nu mai au chef.