Diluarea e cheia succesului în România și se bazează pe un lucru cât se poate de simplu - lipsa termenilor de comparație și neștiința clienților-victime. H. Pharma a făcut ce fac probabil toate firmele mici, mijlocii și mari care operează în această țară a omului sărac și neplimbat prin lume. La baruri, restaurante și cluburi sunt diluate băuturile. Chiar și cele „originale“, care se găsesc la supermarket, sunt făcute cu dedicație pentru țara asta. Ce ți se toarnă-n pahar în multe localuri e un produs diluat obținut din „originalul“ pre-diluat importat de România. Ce să mai vorbim de sucurile carbogazoase la 2,5 - 2,75 litri. Mergi la peco și caută o doză de ceva adus din Anglia. Apoi ia o gură din sucul vândut la pet de trei litri... Mai nou, văd că e un mare scandal legat și de Starbucks România, după ce unii indivizi plimbați prin Vest au revenit în țară și, în loc de Orange-Moca-Șmoca-Frappucino-ul cu care se obișnuiseră, au primit o poșircă de automat instalat pe holul infect al unui spital oarecare. Nici în alte zone nu-i altfel - produsele elctronice și electrocasnice ascund, în spatele carcasei lucioase, tehnologie ieftină și perisabilă de cea mai proastă calitate. Și sunt și mai scumpe decât în SUA, spre exemplu. Iar această „strategie“ de afaceri e folosită și răs-folosită în toate domeniile, cu implicații mai mult sau mai puțin grave. Că romul din Cuba Libre e apă chioară e una; că dezinfectantul folosit la chirurgie e diluat de 2.500 de ori și, din cauza asta, mor infectați cu două - trei bacterii cine știe câte mii de oameni nevinovați e cu totul altceva (genocid).