Asta e din ciclul „Și se jură că nu fură, dar am prins-o cu frauda fiscală-n gură“: mai multe percheziții au avut loc, la final de săptămână, în Olanda, Marea Britanie, Germania, Franța și Austria, într-o mega-investigație privind fraudă și spălare de bani la o instituție financiară de impact global. Nu s-au dat nume, dar mai multe surse spun că ar fi fost vizate zeci de mii de conturi ale gigantului Credite Suisse. Ce se știe este că Direcția Olandeză pentru Investigarea Infracționalității Financiare (FIOD) a depistat 55.000 de conturi bancare suspecte la o bancă elvețiană. În cadrul perchezițiilor de joi și vineri, anchetatorii olandezi au confiscat mai multe picturi valoroase, lingouri de aur și bijuterii și au arestat două persoane, suspectate de o fraudă totală de câteva zeci de milioane de euro. Investigația a fost confirmată și de autoritățile britanice. „Prima etapă a anchetei se concentrează pe membri ai conducerii instituției financiare și pe unii clienți“, a transmis Oficiul Regal Britanic pentru Venituri și Vămi (HMRC). Ce ți-e și cu băncile astea mari! Parcă se lipește frauda de ele, le stresează și nu le dă pace - „Noi am vrea să fim cinstite, dom'le, dar când vezi că doar cu-n click de mouse, maximum două poți să redirecționezi vreo două milioane de euro înspre o insulă pitorească din Pacific, NU.TE.POȚI.ABȚINE“. Plus că-i vezi pe alții că fac asta și ce, ești prost să fii corect? În iarna anului trecut, spre exemplu, procuratura din Milano a pus sub acuzare Deutsche Bank (DB), pentru crearea de conturi false prin care au fost ascunse pierderile de miliarde de euro ale celei mai vechi și, totodată, celei mai insolvente bănci italiene, Monte dei Paschi di Sienna, în perioada 2008 - 2012. Iar acești giganți nu doar că nu pot fi lăsați să falimenteze (e risc sistemic, senor!), dar pare că lumea se simte bine când e trasă în piept de ei.