Aberațiile „heitărilor“ dării în plată nu contenesc, chit că legea-i aprobată și mulți români scapă, în sfârșit, de jugul datoriilor. La TV se anunță că a crescut de-a dreptul exploziv și spectaculos (ca un accident rutier cu cinci morți, corect?) cererea de credite în programul Prima Casă, pe sistemul „Să luăm acum repede, cât încă se poate“, ba chiar că Finanțele au în plan majorarea avansului minim de 5%. E un mesaj subliminal aici, remarcă avocatul Gheorghe Piperea: „Avansul în programul-subvenție Prima Casă nu crește pentru că vreun funcționar din MFP și-a dat seama că nu mai sunt bani de alocat de la buget și că, oricum, expunerea debitorilor și statului (inclusiv a restului contribuabililor, care n-au credit) este prea mare, motiv pentru care ar trebui pusă frână... Nope! Sursa tuturor relelor este - ai ghicit! - legea dării în plată, care - la naiba! - EXISTĂ!“. Interesant este că, în spatele acestui mesaj „senzațional“ s-au strecurat alte două, aproape neobservate. Șeful Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a estimat că, din 2017, ratele creditelor Prima Casa vor crește cu 30 - 40%. Din cauza inflamării indicelui Robor, se pare. E o declarație macro-prudentă. În realitate, spune Piperea, nu-i exclus ca ratele să se dubleze sau chiar să se tripleze. Iar Prima Casă nu-i „afectată“ de legea dării în plată. Apoi, Piperea amintește că prim viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a spus că o dare în plată mult mai agresivă, cu efect de ștergere a datoriei, și pentru consumatori, și pentru firme, a fost evitată la mustață de BNR în 2014, când bancherii au fost obligați să înceapă să-și curețe bilanțurile de credite neperformante - „Li s-a permis totuși să nu șteargă aceste creanțe, ci să le treacă în conturi extrabilanțiere și, eventual, să le vândă“. La final, întrebarea de 1.000 de puncte - cum oare a evitat BNR efectul de ștergere (write-off, în banchereză) pe care-l impune în sistemul de raportare financiară IFRS, fără să pună băncile în postura de-a minți la testele de stres?