Ah, CEC Bank! O bancă atât de simpatică, al cărei nume s-a legat de diverse știri frumoase, cu credite de milioane pentru diverse Ioane B., și ale cărei recente rezultate financiare au fost primite cu rezervă de analiștii KPMG, semn că, de fapt și de drept, lucrurile cam dau cu minus. Dar oamenii fac și câteva lucruri demne de toată lauda, după cum remarcă analistul Florin Cîțu - „Dacă eram angajat la Ministerul Finanțelor Publice (sau dacă făceam parte din board-ul CEC), aveam două întrebări - cum ați reușit să aveți provizioane de numai 4 milioane lei, la un portofoliu total de 13 miliarde lei?!? Și doi - cum ați făcut un profit atât de mic, cu obligațiuni de 9,3 miliarde lei, când dobânzile sunt la minim, iar provizioanele sunt aproape zero?!? Cum?“. Întrebări fără răspuns. Nici măcar MFP nu are răspunsuri, de unde și planul de a schimba întreaga conducere a CEC. Dar, dacă faza cu provizioanele e pe bune, statul ar trebui să facă altceva, după cum spune Cîțu - „Conducerea CEC ar trebui clonată și pusă în fruntea tuturor instituțiilor de stat, independente sau nu“. Reamintim, pentru cine-a uitat deja, motivația KPMG pentru verdictul rezervat dat situației financiare a CEC - „Ajustările pentru deprecierea creditelor și avansurilor acordate clientelei au fost determinate în baza unor estimări și judecăți semnificative cu privire la valoarea actualizată a fluxurilor de numerar așteptate a fi recuperabile de la clienți. Ele nu reflectă, în înțelegerea noastră, în mod adecvat următoarele aspecte: condițiile actuale de piață pentru valorificarea garanțiilor, prețurile la care s-au încheiat tranzacții recente în piață și nivelul limitat al ofertelor efective și angajante pentru ele, lipsa unui istoric semnificativ de recuperări realizate de bancă“. Să-i clonăm, fraților!