Mi se par jalnici, în egală măsură, și ăștia patrioți, care scot drapelul pe balcon, lângă rufele nespălate, că a fost sărbătoare d-aia cu roșu în calendarul creștin-ortodox, și cei din tabăra „cealantă“, care o ard anti-România, în postări patetice pe diverse canale media, cu copii săraci și muribunzi de foame, spitale în care mor oamenii cu zile (și nopți), străzi neasfaltate și politicieni murdari și hoți. Și nesimțire, dom'le, multă nesimțire, manele, interlopi, Arsenie Boca și moșuleți securiști. OK, flash news, băieți și fete - nimănui nu îi pasă! Yey! În primul și-n primul rând, am zis și repet, e penibil să fii mândru că ești român (chinez, englez, bengalez etc.). Cum poți să fii mândru de ceva ce n-ai făcut tu (sau n-a făcut - nu știu - plodul tău, sor-ta, maică-ta)? E ca și cum ai fi mândru că ești înalt sau că ai ochii căprui... „Sunt atât de mândru că m-am născut în 1986! O să scot drapelul celor din generația mea, pe care-i reprezentată explozia reactorului de la Cernobîl, și o să-l flutur la balcon în timp ce mănânc friptură iradiată și cânt un cântecel de drumeție!“. În al doilea rând, să te dai anti-român la 1 Decembrie e 100% banal. Și, sincer, ineficient. Cine o să te citească? Ăștia ca tine, care or să te înjure că n-ai scris destul. Și asta pentru că un material exhaustiv despre mizeria din țară e imposibil de scris. Și-n plus, ai face tu un asemenea efort în ziua ta liberă? Nu, în niciun caz. Iar cei pe care-i ataci sunt la paradă, la fasole, ciolan și mici cu berică, deci nu văd materialul/postarea. Zic și eu, nu dau cu piatra. Și simt că nu zic tot. Lipsesc un rând despre daci și ceva anti-Soros...