Pesede e partid mare, dom'le. Plus că-i și coaliție cu alde ceilalți. De unde și acest număr mamut de ministere din noul guvern. Asta nu-i reformă, ci primă de loialitate. Tre' să aibă toată lumea unde să-și angajeze soțiile, frații, surorile și nepoții. Mai multe ministere înseamnă mai multe posturi de secretar de stat, mai mulți delegați, mai mulți asistenți, mai mulți consilieri, mai mulți tehnicieni, mai mulți gunoieri. Inclusiv „logica“ din spatele structurii guvernului e penibilă. „Hm, aveam un minister al mediului și apelor? Absurd! Acum o să avem un minister al apelor și unul al mediului. Facem și-un minister al Și-ului?“. Șefu', cred că asta o să bată la ochi prea tare... „Corect. Revenim la planul inițial. Un minister al afacerilor, unul al externelor, unul al muncii, unul al justiției, unul al socialului, unul al economiei, unul al comerțului, unul al fondurilor, unul al europenelor, unul al turismului și tot așa. Reducem totul la unu, că dă bine. O să avem ministere specializate!“. Și nu uita, șefu', că mai multe ministere înseamnă și control mai complicat. N-o să aibă nimeni răbdare să îi verifice pe toți. Nici măcar noi... „Da, așa e. Măcar să punem un soi de gardă la ministerele astea abstracte, precum cel al cercetării, unde-s fosile cu un pas în groapă. Să treacă cineva pe acolo o dată pe lună. Să nu moară ăștia, că putrezesc naibii în birou!“. Așa facem, boss. Și-acum hai să-l lăsăm pe premier să-și prezinte „echipa“. De fapt, mai bine fă tu anunțul, că nimeni nu-l ia în serios pe ăsta.