Întâlnirile cu poliția sunt, aproape întotdeauna, de povestit. Acum câteva zile, la ceas de seară, cobor cu câinele și, ce să vezi, organul e postat la interfon și formează tacticos un număr. Bună seară, pe cine căutați? Pe Icsulescu cu nume turcesc de familie de la apartamentul 22. Dacă vă uitați cu atenție la placa de deasupra ușii, veți vedea că numărul maxim e 16; asta înseamnă că-l găsiți pe om la scara... următoare. Aha, abstract, ia spuneți, îl cunoașteți pe Icsulescu? Nu după nume, zic eu, fără să mint sau ceva. Ies din scară și, după cum mă așteptam, domnul Lege & Ordine uită de misiunea inițială și mă întreabă dacă al meu patruped e înregistrat și are toate actele-n regulă. Da, zic eu, fără să mint sau ceva. Mă vizitează domnu' Y de la secția zonală cel puțin o dată pe an. Cum vă numiți? Păi mă cheamă PN, zic eu, fără să mint sau ceva. Nu mă mai țineți minte, domnu', dar eu vă țin minte pe dumneavoastră. Aoleu, cum așa? Păi am venit aici într-o zi, iar câinele era pe balcon și lătra. Să nu se mai întâmple, vă rog, că deranjați vecinii. Păi latră pe terasă de vreo cinci ani și n-am primit nicio plângere, zic și eu, fără să mint sau ceva. Eram și eu pe balcon? Tăcere. În tot acest timp, interfonul sună, dar din apartamentul 22 nu răspunde nimeni. Venim mai târziu, comentează colega polițistului, tot polițistă și ea, evident. Mai târziu se nimerește să însemne fix peste vreo oră, când mă întorc de la plimbarea cu câinele. Sunt luat din zbor de organ, care mă acuză că l-am mințit. Aoleu, cum așa, mă mir și eu ca tot omul. Păi domnul Icsulescu cu nume turcesc vă știe pe dumneavoastră, deși ați spus că nu îl știți. Procesez informația, încercând să nu râd sau ceva. Întreb politicos - cum ați întrebat? „Îl cunoașteți pe PN de la scara de lângă?“ sau „Îl știți pe băiatul ăla cu câinele mare și negru?“. Varianta B, bineînțeles, răspunde voios organul. Îmi pare rău să vă spun asta, dar de „băiatul cu câinele“ mă știe, probabil, tot cartierul. Și nu mint sau ceva. Aici apare și Icsulescu cu nume turcesc, care pleacă el știe unde. Din vedere, chiar îl recunosc. Să mă fi-ntrebat de tipul cu gipan alb, că altfel discutam, cred.