Scadența se apropie. După pronunțarea Curții de Justiție a UE (CJUE) în speța „Andriciuc și alții versus Banca Românească“, cele mai multe dosare de înghețare a cursului leu/franc elvețian în care instituția financiară în cauză este pârâtă vor fi repuse pe rolul instanțelor. De asemenea, în prima parte a lui 2018 va fi judecat și un dosar colectiv, în care s-a cerut încetarea practicilor înșelătoare ale celor opt bănci care au vândut credite în CHF populației. „E posibil ca multe instanțe să fie blocate încă în nominalismul monetar (decizia de tristă amintire a CCR) și în preconcepția că evoluția neașteptată a francului elvețian nu putea fi prevăzută de bănci. Decizia CJUE obligă la ieșirea din blocaj - banca nu este ținută să prevadă imprevizibilul, ci să avertizeze clar și ușor inteligibil asupra posibilității acestei devalorizări periculoase pentru consumator. Și nu oricând, ci la momentul publicității produsului de credit, adică înainte de semnarea contractului, nu la zece ani distanță“, notează avocatul Gheorghe Piperea. El reamintește și de documentele interne ale unei bănci din clica CHF, publicate cu mare tam-tam în vară (și de care lumea a și uitat, între timp) - ele relevau strategia bancherilor de-a majora treptat dobânzile creditelor în franci, până la nivelul celor în euro sau chiar mai sus; și asta în condițiile în care asumarea riscului valutar de către consumator ar fi trebuit compensată de costuri mai mici ale împrumutului. Dacă nici asta nu-i practică înșelătoare...