La un depozit în dolari, băncile „plătesc“ acum și dobânzi de 0,01% pe an. La euro, „bonificația“ poate fi și mai mare, de... 0,6% pe an. Și-n curând, dobânda va deveni negativă, la cum arată piața financiară. Ce-nseamnă asta? Simplu - noi, deponenții, vom plăti ca să ne ținem banii în „siguranță“, la bancă. „Vorba vine“, notează avocatul Gheorghe Piperea - „Dacă e niscaiva belea financiară pe capul bancherilor, depozitele respective ni se confiscă. A se observa că dobânzile comerciale practicate de aceleași bănci, inclusiv în raport cu statul român, sunt de 3 - 5% pe an sau chiar mai mult. La creditele de retail din 2007 - 2008 încă se mai practică dobânzi de 12%. Și lumea se mai miră că sectorul bancar român are o rată dublă a profitului față de media europeană“. Piperea are și-o sugestie pentru Ministerul Finanțelor, în contextul bugetului super-ambițios pentru 2017, care țipă după finanțări de circa 15 miliarde euro, ca să fie pus în practică - „În loc de încă un contract drastic cu FMI și de credite care să dubleze câștigurile băncilor, nu mai bine ar lua statul acești bani de la populație, cu dobânzi de 2 - 3% pe an, la termen de 10 - 15 ani, sub formă de titluri sau obligațiuni de stat (bonduri), emise și listate la bursă?“. Probabil că multă lume și-ar închide imediat depozitele bancare și și-ar plasa banii în bonduri. Sunt mai sigure, mult mai profitabile și - bonus - patriotice (că tot vrem să ne luăm țara înapoi și să moară Soros - sarcasm).