Consiliul Fiscal, camerele de comerț mixte (română + națiune vestică la alegere), băncile comerciale, analiștii economici de diverse culori politice, Comisia Europeană, FMI - toți/toate au luat bugetul 2017 la palme. Distracția e atât de mare încât nici BNR n-a mai putut sta deoparte. „Bugetul public este suboptimal, fiind cronicizat pe un nivel foarte scăzut de venituri și cheltuire extrem de ineficientă a banilor“, notează, pe blogul băncii centrale, Daniel Dăianu (membru în Consiliul de Supraveghere al BNR). El avertizează că nivelul veniturilor fiscale este foarte scăzut, fiind de 26% din PIB în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimele decenii și, evident, cel mai mic din UE. În economiile emergente ale Uniunii, veniturile fiscale trec de 32 - 33% din PIB, iar în statele avansate sar peste 40%. La cheltuieli, lucrurile arată bine-n teorie. Practica ne omoară, însă... „În ultimul deceniu, investițiile publice în România, incluzând fonduri europene, au fost între cele mai înalte, ca pondere în PIB, în UE, dar ineficiența a fost copleșitoare. Între cauze sunt incompetența, risipa, extragerea de rente etc. În plus, consolidarea bugetară după 2010 s-a făcut preponderent prin tăieri de cheltuieli“, punctează Dăianu. Totodată, evaziunea fiscală și neplata prin tot felul de optimizări fiscale, duse la rang de artă, sunt o dovadă a funcționării defectuoase a instituțiilor - „Există o cultură a neplății și se poate vorbi de un cerc vicios, în măsura în care neonorarea obligațiilor găsește motivație în calitatea slabă a bunurilor publice“.