În plin haos cu OUG-uri ghinioniste, abuz în serviciu, defăimare și fosile politice dezgropate în sau de stradă, multe alte chestii au trecut (aproape) neobservate pe lângă noi. Legea prevenției e un exemplu bun. E vorba despre un răgaz oferit antreprenorilor pentru conformarea la diverse norme, în urma unui control. Asta în loc de amenzile clasice. Multă lume vede asta drept o ocazie de a face orice, până la primul avertisment. Nu-i chiar așa. Dacă ISU găsește cabluri electrice „izolate“ cu hârtie igienică sau dacă ANPC descoperă carne tocată „depozitată“ în coșul de gunoi, nu-ți zice nimeni - „Bă, ești cam de cacao. Hai cumpără și tu o rolă de bandă izolantă și-o cutie frigorifică și vezi să nu se mai întâmple!“. Nu, în cazuri d-astea cu risc ridicat de moarte, otrăvire sau mutilare a clienților/consumatorilor, se lasă cu amendă, închidere și, cel mai probabil, dosar penal. În schimb, dacă ai mamuți radioactivi în vitrină și le mai crește un picior vizitatorilor cu imunitate scăzută, iar țestoasele din fântână încep să caute steluțe ninja și „nunciacuri“, atunci primești și-o primă, pentru contribuție de excepție la dezvoltarea geneticii. Lăsând gluma la o parte, când iei doar avertisment și ți se dă răgaz să îndrepți erorile? Dacă nu afișezi în mod vizibil numele firmei, codul unic de înregistrare la ONRC și programul de funcționare; sau dacă nu comunici către AJOFM câte locuri de muncă vacante ai, în termen de cinci zile lucrătoare de la eliberarea lor. Și când nu mai scapi? Dacă ai angajați la negru, spre exemplu; e greu de crezut că aveai din greșeală 15 negri fără forme legale, pe șantierul de construcții. Sau, după cum spuneam, dacă pui în pericol sănătatea și viața consumatorilor - „Aaaaa, cianura nu se ține în același raft cu minipateurile cu brânză! N-am știut, boss...“.