Comandantul Statului Major al armatei turce a declarat că SUA au aprobat raidurile aeriene turce care au vizat, duminică, obiective ale rebelilor kurzi din nordul Irakului. “SUA au deschis spaţiul irakian pentru noi, dîndu-şi, astfel, aprobarea pentru raiduri”, a declarat generalul Yasar Buyukanit, citat de agenţia Anatolia. Oficialii irakieni au declarat că o femeie a fost ucisă iar sute de persoane au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele din cauza bombardamentului efectuat de aviaţia turcă, duminică dimineaţă. Buyukanit a infirmat înregistrarea de victime în rîndul civililor, în urma raidurilor aeriene. “Nu am aprobat nicio decizie. Nu noi putem da astfel de aprobări. Am fost însă informaţi înainte de raidurile aeriene”, a declarat un oficial al ambasadei SUA la Bagdad. Ankara susţine că, în baza legislaţiei internaţionale, dispune de dreptul de a ataca rebelii PKK din nordul Irakului, de unde sînt lansate atentate pe teritoriul Turciei. Turcia a mobilizat circa 100.000 de militari, sprijiniţi de avioane de luptă, artilerie şi tancuri, în zona muntoasă de la graniţa cu Irakul şi a derulat mai multe operaţiuni transfrontaliere după ce Parlamentul de la Ankara a aprobat astfel de incursiuni. UE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la raidurile aeriene ale armatei turce şi a cerut Ankarei să dea dovadă de reţinere. “Preşedinţia cere autorităţilor turce să dea dovadă de reţinere, să respecte integritatea teritorială a Irakului şi să se abţină de la acţiuni militare care ar putea submina pacea şi stabilitatea”, a declarat preşedinţia portugheză a UE.

Purtătorul de cuvînt al Guvernului irakian, Ali al-Dabbagh, a declarat că Irakul va avea nevoie de trupe străine pentru menţinerea securităţii, încă zece ani, dar nu va accepta păstrarea bazelor americane pe teritoriul său pe o perioadă nelimitată. “Nu cred că există pericolul invadării Irakului sau implicarea acestuia într-un război. dar pentru a apăra suveranitatea irakienilor trebuie să existe o armată care să apere Irakul în următorii zece ani”, a precizat acesta. “Dar, pe de altă parte, va accepta, de exemplu, Irakul menţinerea bazelor americane pe o perioadă nelimitată? Categoric, nu. Nu există irakian care să accepte existenţa unei armate străine în această ţară. America este America şi Irak este Irak”, a adăugat el. SUA au acum circa 155.000 de militari care acţionează oficial, potrivit mandatului Consiliului de Securitate ONU emis după invazia condusă de SUA în 2003. Irakul a cerut Consiliului de Securitate să îşi prelungească mandatul pentru un ultim an, pînă la sfîrşitul lui 2008, iar condiţiile pentru menţinerea trupelor SUA după această dată vor fi negociate în cîteva luni. Violenţele s-au diminuat după ce SUA au mobilizat alţi 30.000 de militari în Irak, anul acesta, iar Washingtonul a declarat că pînă la mijlocul lui 2008 va repatria circa 20.000 de militari. Numărul militarilor care vor rămîne în cea de a doua jumătate a anului, în Irak, va fi decis în martie.

În acest context, numărul doi în ierarhia reţelei al-Qaida, Ayman al-Zawahiri, a declarat într-o înregistrare video publicată pe Internet că forţa mujahedinilor sporeşte în Irak, în timp ce condiţia americanilor se deteriorează. Al-Zawahiri a mai acuzat SUA că nu vor să recunoască această situaţie. “Ori administraţia Bush minte excesiv, ori americanii nu au învăţat nimic din cei patru ani de război, aşa cum nu au învăţat nimic din înfrîngerea în războiul din Vietnam”. Al-Zawahiri a mai afirmat că “decizia Marii Britanii de a se retrage din Basra arată că insurecţia este mai puternică decît oricînd”. Interviul a apărut chiar în ziua în care Guvernul de la Bagdad a preluat controlul asupra oraşului Basra, ultima din cele patru regiuni irakiene aflate sub control britanic din 2003. Predarea controlului asupra provinciei Basra către autorităţile irakiene marchează, totodată, ultima etapă a retragerii militare britanice din regiune. Potrivit lui Zawahiri, este posibil ca agenţii americani să se fi infiltrat în gruparea islamică din Irak care are legături cu al-Qaida, pentru a comite alte atacuri asupra oamenilor nevinovaţi şi pentru a comite alte crime, astfel încît să încurajeze grupurile sunniţilor să se alieze cu forţele militare conduse de SUA, împotriva al-Qaida. Acesta a cerut o investigare imediată a acestei posibilităţi. Al-Zawahiri a denunţat Iranul pentru că a recunoscut Guvernul irakian, sprijinit de SUA. Acesta a respins ideile preşedintelui Iranului, Mahmoud Ahmadinejadm, calificînd apelul său de a şterge Israelul de pe hartă drept “propagandă fără conţinut”. Numărul doi al grupării al-Qaida le-a cerut tuturor musulmanilor să sprijine gruparea din Africa de Nord, afiliată al-Qaida şi a cerut armatei Pakistanului şi musulmanilor de acolo să se revolte împotriva aliatului SUA, preşedintele Pervez Musharraf.