Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, ieri, începerea urmăririi penale faţă de comandantul Coloniei de muncă Periprava, Ioan Ficior, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid. Potrivit Biroului de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, infracţiunea constă „în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava”. Ioan Ficior era, potrivit regulamentelor de ordine interioară ale sistemului penitenciar, coordonator şi, în acelaşi timp, responsabil faţă de activitatea de detenţie şi viaţa tuturor celor încarceraţi, mijloacele de subzistenţă fiind plasate la dispoziţia sa. „Prin acte normative privind organizarea şi funcţionarea sistemului penitenciar, emise în perioada imediat următoare instaurării regimului comunist, s-au creat condiţiile introducerii unui regim de detenţie represiv, abuziv, inuman, discreţionar, împotriva categoriei deţinuţilor politici, persoane considerate o ameninţare directă sau indirectă la adresa noului regim politic. Chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deţinuţilor politici, regimul de detenţie instituit prin actele normative menţionate (reducerea raţiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete), dar şi prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele-penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi), conţine premisele exterminării persoanelor deţinute”, se arată în comunicatul procurorilor.

APĂ DIN DUNĂRE ŞI BĂTĂI CRUNTE Potrivit anchetatorilor, din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ioan Ficior, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte, precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile, care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi. Mai mult, deţinuţii „nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate, deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme”. Deţinuţii erau obligaţi să depăşească norma de muncă cu orice preţ şi primeau pedepse crunte pentru nesupunere, printre acestea numărându-se: izolarea (carcera), unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul. „Din cauza condiţiilor inumane din această colonie (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare”, se mai arată în comunicat.

103 DEŢINUŢI DECEDAŢI Potrivit certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deţinuţilor, în intervalul 1.08.1958 - 1.11.1963, în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior, la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă, cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani.

STATISTICA BOLILOR O statistică realizată privind cauzele de deces indică o pondere mărită a afecţiunilor aparatului digestiv şi excretor, afecţiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecţiunilor cardiace, precum şi enterocolitelor.

Facem precizarea că, ieri, Ioan Ficior s-a prezentat la Parchet, unde i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, acesta solicitând procurorilor un termen pentru pregătirea apărării.

IICCMER Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a salutat, ieri, decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind începerea urmăririi penale împotriva colonelului (r) Ion Ficior, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, arătând că va continua că acorde asistenţă organelor judiciare până la trimiterea în judecată a celor care au comis crime politice în timpul comunismului. "Decizia anunţată astăzi (ieri - n.r.) de Parchet confirmă astfel validitatea probelor administrate şi puse la dispoziţia procurorilor de către IICCMER, precum şi profesionalismul cu care Institutul a instrumentat acest caz. Pe întreaga perioadă de la formularea denunţului până astăzi, Institutul s-a aflat la dispoziţia procurorilor, acordând sprijin organelor judiciare", se arată într-un comunicat de presă al IICCMER.