PROPUNERE În Senatul României a avut loc, marţi seară, la ore când scenariile lumii tac, o întâlnire “fierbinte” la care au participat şeful statului, premierul şi cei doi preşedinţi ai Camerelor parlamentare. Liberalul Crin Antonescu a arătat că discuţiile au avut loc la solicitarea şefului statului şi s-au axat pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi pe aderarea la Schengen. La finalul întâlnirii însă, premierul i-a propus lui Traian Băsescu să renunţe la câteva luni de mandat, astfel încât, anul viitor, să avem alegeri europarlamentare şi prezidenţiale comasate. Antonescu spune că Băsescu nu a respins, dar nici nu a îmbrăţişat ideea. Ar fi preferat ca alegerile europarlamentare să coincidă cu referendumul pentru revizuirea Constituţiei. Ideea de la care a plecat premierul se bazează pe economiile substanţiale ce s-ar realiza în cazul comasării celor două scrutine şi scurtarea duratei de desfăşurare a campaniilor electorale, care ar dura doar una-două luni, evitându-se astfel ca 2014 să fie în întregime electoral. Vicepreşedintele PNL Daniel Chiţoiu a declarat că numai în momentul în care vor începe discuţiile pentru modificarea Constituţiei va fi abordată concret în Uniunea Social Liberală (USL) posibilitatea unificării celor două tipuri de alegeri. Ideea comasării alegerilor nu a rămas fără ecou. În vreme ce democrat liberalii resping tema, acuzând că USL se teme să nu piardă prezidenţialele din 2014, UDMR consideră că s-ar putea găsi o formulă constituţională pentru cuplarea votului.

IRONII PREZIDENŢIALE Seara, după ce întreaga zi a fost întoarsă pe toate feţele comasarea alegerilor, Băsescu a ieşit la rampă pentru a explica cât de preocupat este de \"sensibilităţile\" unor state legate de raportul MCV, de aderarea la spaţiul Schengen (asta după ce intrarea ţării în spaţiul multrâvnit a fost ratată de multe ori în timpul mandatelor lui) şi de numirile procurorilor la Parchetul General şi DNA. La sfârşit, el s-a văzut nevoit să răspundă jurnaliştilor la întrebările legate de comasare. Ironic, luându-i peste picior pe politicienii care au venit cu ideea, Băsescu a spus că pentru a-şi scurta mandatul pune şi el o condiţie: demisia lui odată cu cea a celor 588 de parlamentari, după revizuirea Constituţiei, în spiritul referendumului din 2009 privind trecerea la Parlamentul unicameral cu maximum 300 de membri. \"Eu nu cred că se pot găsi soluţii constituţionale de reducere a mandatului preşedintelui fără voinţa sa\", a ţinut să-i mai liniştească Băsescu pe cei care poate erau \"îngrijoraţi\" că el va pleca mai repede de la Cotroceni. Şeful statului îşi ia drept aliat, din nou, Curtea Constituţională, explicându-ne în acelaşi timp din nou şi cum e cu plecarea sa: \"Pentru mine comasarea nu este o variantă pe care o exclud, dar dacă ea are câteva elemente. Primul, trebuie să fie sustenabilă politic, doi - v-am mai spus că preşedinţii nu au marea posibilitate şi onoare de a abdica, ei trebuie să îşi ducă mandatul aşa cum e şi atât cum este. Avem un precedent constituţional, anul trecut CCR a refuzat comasarea a două tipuri de alegeri. Mă îndoiesc că vreo Curte Constituţională din toată Europa, nu doar din România, privind la acest precedent ar accepta comasarea de alegeri pentru Parlamentul European cu prezidenţialele\".

Trei posibilităţi pentru devansarea prezidenţialelor

Organizarea alegerilor prezidenţiale în vara lui 2014 este posibilă legal, fie printr-o nouă suspendare urmată de demitere, fie prin demisia preşedintelui, or, în cazul excluderii acestor variante, prin modificarea Legii alegerii preşedintelui, adică Legea 370/2004. Potrivit Constituţiei, (art. 83), mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului, iar preşedintele îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales. Aşadar, dacă el nu este demis sau nu-şi dă demisia, noul preşedinte nu poate să-şi exercite funcţia mai devreme de această dată decât în situaţia în care Băsescu demisionează. Există însă o variantă prin care alegerile comasate să aibă loc fără demisia/demiterea lui Băsescu. Varianta USL ar fi în atari condiţii modificarea art. 5 al Legii 370, cel care vorbeşte despre organizarea alegerilor în luna dinaintea expirării mandatului. Cum Constituţia nu prevede când se pot organiza alegeri, ci doar când poate noul preşedinte să-şi exercite mandatul (la 5 ani de la jurământul de învestire al preşedintelui cu mandatul anterior), USL n-ar mai fi legată de un termen anume pentru organizarea alegerilor. Aşadar, printr-o simplă modificare a acestei legi organice se poate stabili că alegerile pot avea loc cu mai multe luni înainte de expirarea mandatului preşedintelui în funcţie, urmând ca preşedintele ales să devină preşedinte cu puteri depline după 21 decembrie 2014. Această variantă are însă dezavantajul că modificarea legislativă ar trece prin filtrul Curţii Constituţionale, care - chiar dacă în legea fundamentală nu există o prevedere expresă pe subiectul datei prezidenţialelor - poate decide neconstituţionalitatea din varii alte motive.