În perioada 14-17 octombrie, la Odessa - Ucraina, reprezentanţi ai autorităţilor de aplicare a legii din 11 state din regiune, printre care şi România, participă la Conferinţa Internaţională Interdepartamentală pe problematica prevenirii contrabandei cu valori culturale. Timp de patru zile, reprezentanţi din Belarus, Federaţia Rusă, Georgia, Germania, Lituania, Republica Moldova, Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi Turcia vor discuta despre traficul ilegal cu obiecte de patrimoniu - o afacere bănoasă atît pentru transportatori cît şi pentru clienţi. Poliţia de Frontieră Română(PFR) participă la această acţiune cu o delegaţie, condusă de inspectorul general adjunct al PFR, chestor Vasile Motoc, în cadrul conferinţei urmînd a fi prezentate: o analiză a fenomenului înregistrat la nivelul graniţelor române, măsurile de prevenire şi combatere întreprinse de Poliţia de Frontieră Română, precum şi rezultatele obţinute pe această linie, în ultima perioadă de timp.

La nivel mondial, traficul cu obiecte de patrimoniu reprezintă una din acţiunile ilegale profitabile pentru toate persoanele implicate în fenomen. Pe de-o parte, pentru colecţionarii de antichităţi - care, în schimbul unor sume importante de bani - dar cu minim de efort şi riscuri - obţin \"marfa\" dorită, iar pe de altă parte, pentru traficanţi, care, organizaţi în adevărate filiere de criminalitate organizată, îşi reduc la maximum riscul de a răspunde în faţa legii, prin implicarea unui număr mare de persoane, care nu deţin informaţia în ansamblu sau chiar nu au cunoştinţă despre valoarea bunurilor transportate. \"Verigile principale\" ale lanţului infracţional sînt atît capii reţelelor, care organizează transportul şi ulterior, vînd, cu sume fabuloase, obiectele de patrimoniu diverşilor colecţionari interesaţi, cît şi unii colecţionari, care se ocupă, pe cont propriu, de organizarea filierei, plata intermediarilor şi, in final, obţinerea bunului dorit. De cele mai multe ori, \"comisionarilor\" nu li se precizează adevărata valoare a bunurilor solicitate sau conţinutul coletelor transportate, aceştia avînd obligaţia doar de a le transporta la o anumită destinaţie şi a le preda, bineînţeles, unui alt intermediar. Obiectele de patrimoniu sînt trecute peste frontierele române prin diverse modalităţi. Una dintre ele este ascunderea lor în locaşuri special amenajate, în autovehicule sau trenuri, pe corp. Se mai pot trimite prin intermediul firmelor de curierat rapid, precum şi prin încercarea de inducere în eroare a autorităţilor, în sensul prezentării lor drept nişte \"vechituri\", fără o valoare patromonială. Altă variantă este cea a folosirii metodei \"capac\", prin ascunderea unor bunuri de dimensiuni mici în altele mai mari (gen mobilier vechi) pentru care au fost obţinute certificate de export definitiv sau temporar, conform prevederilor legale în vigoare. Se mai pot folosi certificate de export falsificate. De multe ori bunurile sînt scoase sub motivaţia prezentării lor în expoziţii sau restaurări, cu certificat de export temporar, ulterior ele nefiind readuse în ţară.

Poliţiştii de frontieră ia măsuri ferme la frontiere pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen şi ca urmare s-au înregistrat descoperiri importante de obiecte din Patrimoniul Cultural Naţional, ce urmau a lua \"calea străinătăţii\". Printre acestea se numără 1.660 monede din argint şi bronz, datate sec. IV a. Ch. - XVIII p. Ch., descoperite de poliţiştii de frontieră asupra unui cetăţean român. Conform expertizelor, bunurile făceau parte dintr-un tezaur tipic pentru sudul Dobrogei şi nordul Bulgariei, foarte valoros, provenit, cu siguranţă, din zona Dobrogei. Alte 289 monede vechi şi un inel din metal alb, ce proveneau din perioada sec. I a. Ch. - sec. I p. Ch. au fost descoperite de poliţiştii de frontieră în bagajul unui cetăţean american de origine română. Un vas decorativ din ceramică în formă de cervideu, ce datează din mileniul I î.Ch. - sec X-VIII î.Ch. şi provine din zona nordului Iranului - necropolele Amlas, Dailam a fost găsit asupra unui cetăţean iranian. Şapte statuete, realizate de Salvator Dali şi şase tablouri, pictate de autori ca Felix Tabasco şi Juan Ismael, care au fost descoperite în urma unor ample acţiuni informativ-operative. Bunurile proveneau din infracţiuni de furt şi erau oferite, spre vînzare, de o grupare infracţională, compusă din trei cetăţeni români. De asemenea, de la începutul acestui an şi pînă în prezent, au fost descoperite 20 obiecte susceptibile a face parte din Patrimoniul Cultural Naţional - 17 icoane şi 3 tablouri - fiind întocmite dosare penale pentru trei persoane - cetăţeni români.