Preşedintele american a fost oaspetele de onoare al manifestărilor ce comemorează 50 de ani de la revolta anticomunistă din Ungaria, una dintre crizele majore ce au marcat Războiul Rece. Revolta a fost înăbuşită la 4 noiembrie 1956, după 13 zile, represiunea soldîndu-se cu moartea a aproape 25.000 de persoane. Ungaria a fost scena unei tendinţe de destalinizare, inspirată de acţiunile greviste poloneze de la Poznan, din luna iunie. Speranţele s-au concretizat, la 22 octombrie, prin anunţarea alegerii în Polonia a noului secretar al Partidului Comunist, Wladislaw Gomulka, partizan al democratizării. În semn de solidaritate cu revoluţiile din Polonia, studenţii maghiari au organizat un miting, care s-a transformat într-o adunare la care au participat peste 100.000 de persoane. Cererile demonstranţilor s-au radicalizat, solicitînd retragerea trupelor sovietice, numirea reformistului Imre Nagy în funcţia de preşedinte al Consiliului şi recunoaşterea libertăţii de exprimare şi de opinie.

Demonstraţia iniţială s-a transformat astfel într-o revoltă spontană. La Budapesta au fost ridicate baricade iar mulţi militari au trecut de partea revoluţionarilor şi le-au furnizat chiar armament. În cursul nopţii, Imre Nagy a fost numit preşedinte al Consiliului. Numai că în dimineaţa zilei de 24 octombrie, apariţia blindatelor sovietice pe străzile Budapestei era primul semn de înăbuşire a revoltei. Insurecţia s-a extins în toată ţara, cu declanşarea unei greve generale. În toată Ungaria au început să fie create consilii muncitoreşti şi comitete de grevă, iar fostele partide politice au reapărut. La 1 noiembrie, în timp ce trupele sovietice încercuiau capitala, Imre Nagy a denunţat Pactul de la Varşovia şi a proclamat neutralitatea ţării. În data de 3 noiembrie, la miezul-nopţii, în timp ce o delegaţie maghiară negocia retragerea forţelor sovietice, comandantul poliţiei secrete sovietice, generalul Serov, i-a arestat pe membrii delegaţiei. La 4 noiembrie, la ora 4.00, armata sovietică, însoţită de 2.000 de tancuri, a declanşat ofensiva generală. În apeluri disperate transmise de postul de radio, Imre Nagy a cerut, în van, ajutorul Naţiunilor Unite. Acesta a fost arestat, fiind executat la 17 iunie 1958. În doi ani au fost executate circa 2.000 de persoane. Imre Nagy a fost reabilitat la 9 iunie 1989, cu puţin timp înainte de căderea regimurilor de democraţie populară.

Îngrijorare faţă de recentele evoluţii din Rusia

În declaraţia finală a summit-ului Uniunea Europeană - Statele Unite, situaţia din Rusia a avut o pondere importantă. Cele două mari puteri s-au declarat "îngrijorate" de unele evoluţii recente din această ţară. Această declaraţie survine cu mai puţin de o lună înaintea desfăşurării reuniunii Grupului Clor Opt State Industrializate ce va fi găzduită de Rusia, la Sankt Petersburg. "Cooperăm cu Rusia pentru promovarea securităţii energetice, aplicarea principiilor statului de drept, o justiţie independentă şi respect total al drepturilor omului, prin intermediul presei libere şi independente şi societăţii civile puternice şi soluţionarea conflictelor din regiune", precizează textul declaraţiei. Statele Unite şi Uniunea Europeană au o atitudine critică faţă de degradarea libertăţilor fundamentale în Rusia. Administraţia Bush este îngrijorată şi de dependenţa energetică pe care o generează Rusia faţă de statele europene.

Nu în ultimul rînd, George W. Bush a afirmat că doreşte închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo, precizînd că mai întîi trebuie găsită o posibilitate de repatriere a deţinuţilor. Unii dintre prizonieri trebuie însă să compară în faţa justiţiei americane. Statele Unite negociază cu ţările de unde provin deţinuţii, pentru a-i putea extrăda, însă nu vor accepta eliberarea lor în lipsa unor acorduri cu aceste state. Preşedintele Bush a mai afirmat şi voinţa Statelor Unite şi Uniunii Europene de a ajunge la un acord privind liberalizarea schimburilor comerciale internaţionale.