Markos Kyprianou a efectuat, marţi, o vizită la Moscova, pentru a încerca să convingă autorităţile ruse să renunţe la interzicerea importurilor de carne din Uniunea Europeană, la 1 ianuarie. Rusia a avertizat că va interzice exporturile de carne ale Uniunii Europene, citînd temeri legate de sănătatea animalelor din Bulgaria şi România. Autorităţile ruse au încercat să încheie acorduri comerciale bilaterale cu statele comunitare mari producătoare de carne, dar au întîmpinat opoziţia Comisiei Europene. Rusia a refuzat, în acelaşi timp, să ridice embargo-ul aplicat în urmă cu un an asupra importurilor de carne din Polonia. În schimb, autorităţile de la Varşovia au respins prin veto lansarea negocierilor pentru încheierea unui nou parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi Rusia. Interzicerea totală a importurilor de carne, produse lactate şi peşte din Uniune de către Rusia ar provoca Uniunii pierderi anuale de 1,7 miliarde euro.

Comisia Europeană are putere însă să împiedice practicile monopoliste ale grupului rus de gaze naturale Gazprom, dacă se semnalează încălcarea legislaţiei europene. Sancţiunea supremă ce ar putea fi aplicată de autorităţile europene de reglementare a concurenţei este să blocheze activităţile de afaceri ale unei companii în Uniunea Europeană, dacă se demonstrează că aceasta a încălcat legislaţia europeană. Îngrijorările legate de poziţia dominantă a Gazprom la nivelul furnizorilor europeni de gaze naturale s-au accentuat anul acesta, după ce grupul rus a întrerupt livrările către Ucraina, în urma unei dispute asupra preţului şi a avertizat că va redirecţiona transporturile de gaze naturale către alte regiuni, dacă statele vest-europene îi împiedică expansiunea pe continent. Gazprom a înfiinţat mai multe societăţi mixte cu parteneri din Uniunea Europeană şi acţiunile sale vizează extinderea reţelei de distribuţie a grupului în Europa. Executivul European va prezenta, în ianuarie, o propunere pentru o politică în domeniul energiei care să arate importanţa existenţei unor pieţe deschise, competitive şi transparente.

Uniunea Europeană va impune, din 2009 şi termene limită pentru furnizarea de informaţii legate de toate importurile şi exporturile de bunuri, în cadrul măsurilor de prevenire a terorismului. Se intenţionează introducerea a patru noi prevederi în codul vamal al Uniunii, ce vor fi valabile în Uniunea extinsă la 27 de state membre. Importurile de bunuri ale Uniunii au urcat în primele zece luni ale anului la 1.100 miliarde de euro, de la 963,4 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Avînd în vedere această creştere semnificativă sînt necesare şi măsuri pentru accelerarea operaţiunilor de manipulare. Prima măsură se referă la crearea unui cadru paneuropean de management al riscului pentru identificarea importurilor şi exporturilor ilegale, prin analizarea unor factori precum companiile implicate, originea bunurilor, rutele comerciale folosite şi angajaţii. A doua prevede acordarea de certificate de "operator economic autorizat" (AEO) companiilor care vor satisface rigorile inspecţiilor de resort, de la 1 ianuarie 2008. Toţi comercianţii vor avea obligaţia, de la 1 iulie 2009, să furnizeze în avans autorităţilor vamale informaţii în format electronic legate de bunurile importate şi exportate, cu 24 de ore înainte de plecarea unui transport maritim şi cu 30 de minute în cazul unui transport aerian, pentru a permite efectuarea controalelor de securitate. A patra prevede obligativitatea autorităţilor vamale din statele membre să facă schimb de informaţii în format electronic, de la 30 iunie 2007. Se anticipează că circa 250.000 de operatori vor obţine certificate AEO, iar în unele sectoare, precum cel farmaceutic, producătorii vor insista ca toate companiile implicate în lanţul de furnizori să deţină un astfel de certificat.