Austria nu avea nicio obligaţie juridică să-l predea Lituaniei pe fostul colonel KGB Mihail Golovatov, întrucât crimele de care este acuzat s-au petrecut cu 11 ani înainte ca mandatul european de arestare să intre în vigoare, a declarat comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, la o conferinţă de presă susţinută la Sopot, în Polonia, după o reuniune informală a miniştrilor de Justiţie din UE. Comisarul a explicat că, potrivit legislaţiei comunitare, o ţară care primeşte un mandat european de arestare de la un alt stat membru este obligată să-i dea curs numai dacă faptele incriminate au fost comise după 2002. Însă Viviane Reding a recunoscut că una este chestiunea juridică şi alta este chestiunea politică. Anterior, miniştrii de Externe din Lituania, Letonia şi Estonia îi adresaseră lui Reding o scrisoare comună în care se plângeau de acţiunea Austriei.

Eliberarea lui Mihail Golovatov, vinerea trecută, la mai puţin de 24 de ore de la arestarea lui pe aeroportul din Viena, a dus la un scandal diplomatic între Lituania şi Austria. Vilnius a acuzat Viena că încalcă legislaţia naţională şi europeană şi nu se solidarizează cu un alt stat membru. Mai mult, oficialii liutanieni au sugerat că Viena ar acţiona la comanda Rusiei. Procurorii lituanieni au emis, în octombrie 2010, mandatul european de arestare pe numele lui Golovatov, pe care doresc să-l judece pentru că ar fi ordonat, ca fost ofiţer KGB, raidul asupra televiziunii de stat lituaniene din februarie 1991, eveniment ce s-a soldat cu 14 morţi şi sute de răniţi şi care s-a petrecut în timpul mişcării de obţinere a independenţei republicii baltice, aflată, pe atunci, în componenţa Uniunii Sovietice. Golovatov este acum în Rusia, o ţară care nu îşi extrădează cetăţenii către UE.