Preşedintele comisiei pentru pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie de la Chişinău susţine că nu există elemente concrete care să ateste implicarea României în organizarea acestora, contrazicîndu-l astfel pe şeful statului, Vladimir Voronin, scrie ”Jurnal de Chişinău”. Preşedintele comisiei respective, comunistul Vladimir Ţurcan, prim-vicepreşedinte al Parlamentului R. Moldova, susţine că, pînă în prezent, comisia nu a descoperit nimic concret, în acest moment fiind analizate rapoartele mai multor instituţii de stat. Potrivit lui Ţurcan, comisia nu a luat încă nicio decizie, pentru că aşteaptă ca instituţiile europene şi partidele de opoziţie să-şi delege reprezentanţii care să participe la lucrările ei. Aceste precizări contrazic afirmaţiile pe care preşedintele Vladimir Voronin le făcea în urmă cu o săptămînă, la postul de radio Ecoul Moscovei, conform cărora comisia respectivă ar fi descoperit probe concludente care demonstrează că România ar fi implicată în organizarea protestelor violente de la Chişinău. Vladimir Ţurcan a explicat că, după prima şedinţă publică a comisiei, s-a luat decizia ca aceasta să nu se mai întrunească pînă cînd partidele de opoziţie şi instituţiile europene nu îşi vor delega cîte un reprezentant pentru a participa la lucrările acesteia.

Cu toate acestea, în interviul acordat postului de radio Ecoul Moscovei, Vladimir Voronin declara că Bucureştiul ar fi avut complici în regizarea violenţelor postelectorale de la Chişinău. ”Rezultatele investigaţiilor Procuraturii Generale şi ale comisiei prezidenţiale speciale demonstrează participarea României în organizarea dezordinilor de la Chişinău, după alegerile parlamentare. Mai mult, se deschid noi pagini pe care nu le-am bănuit şi nu le putem admite”, declarase el, sugerînd că România nu putea organiza protestele de la Chişinău numai cu forţe proprii. El a arătat că împotriva R. Moldova au fost folosite tehnologii electronice foarte avansate. Procurorul General, Valeriu Gurbulea, a declarat, la rîndul său, că nu poate comenta declaraţiile preşedintelui şi nici nu poate oferi detalii despre probele acumulate.

Justiţia de la Chişinău deschide patru dosare penale privind maltratarea protestatarilor

Procuratura Generală din R. Moldova a întocmit patru dosare penale privind maltratarea unor persoane de către poliţişti, în urma protestelor violente din aprilie, după alegerile legislative, relatează postul de radio Europa Liberă în pagina electronică. În urma arestării în masă a participanţilor la protestele postelectorale de la Chişinău, în atenţia procurorilor au ajuns, pînă la 29 mai, 91 de cazuri de maltratări. Dintre acestea, 64 au fost plîngeri depuse de victime, iar 27 de cazuri au fost plîngeri depuse de părinţi, avocaţi şi autosesizări ale procurorilor pe baza articolelor din presă. Maria Vieru, purtătoare de cuvînt a Procuraturii Generale, a precizat că au fost întocmite patru dosare penale privind maltratarea unor persoane de către poliţişti, dar niciunul nu a ajuns încă în instanţă, restul plîngerilor nefiind respinse, ci ”analizate în vederea elucidării tuturor circumstanţelor expuse în plîngeri”.

Potrivit Alexandrei Moţpan, preşedinta Comisiei de la Primăria Chişinău care a centralizat informaţiile despre persoanele dispărute sau maltratate de poliţie după 7 aprilie, în lista Primăriei figurează 371 de persoane care ar fi avut probleme cu poliţia, majoritatea tineri care au fost bătuţi de poliţişti. ”Procuratura ne-a cerut informaţii în două cazuri, – în cazul unui băiat dispărut şi în cazul unui bărbat bătut în sîmbăta Paştelui”, a explicat aceasta. Potrivit avocaţilor, victimele violenţelor sînt greu de convins să îi reclame la procuratură pe poliţiştii care i-au abuzat, de teama de a nu avea în continuare probleme cu autorităţile. În ceea ce priveşte decesele suspecte a trei tineri, ale căror cadavre au fost găsite imediat după proteste, doar în cazul unuia procuratura a schimbat versiunea iniţială – intoxicaţie cu o substanţă necunoscută. După expertiza medico-legală a cadavrului lui Valeriu Boboc (23 de ani), prezentînd semne de moarte violentă, Procuratura Generală a solicitat UE să delege un expert care să participe la investigaţii.