ATITUDINE DEMAGOGICĂ Pentru a se lămuri la nivel european „problema România”, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjřrn Jagland, şi premierul României, Victor Ponta, au cerut Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) opinii asupra funcţionării statului de drept în România. Drept urmare, o delegaţie a Comisiei condusă de şeful Secretariatului Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, a ajuns, ieri, în România, unde a avut mai multe întâlniri. Delegaţia s-a întâlnit prima dată cu preşedintele Traian Băsescu, care nu s-a sfiit să-şi arate indignarea faţă de aşa-zisele ingerinţe ale adversarilor săi politici în activitatea justiţiei, în condiţiile în care acea „justiţie“ la care face referire este controlată chiar de el. Prin urmare, declaraţiile sale au fost cel puţin demagogice, Băsescu declarând chiar că nu este surprins că instituţiile româneşti sunt capabile să reziste presiunilor politice, deoarece le cunoaşte bine în urma celor opt ani de când se află în funcţie. Şi este firesc să le cunoască având în vedere că a ales cu grijă personajele care ocupă acum funcţii de conducere în acele instituţii la care făcea referire. Aceasta a fost prima părere pe care au „cules-o“ europenii. Următoarele au venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi din partea CCR, care au spus ulterior că au informat delegaţia „în legătură cu poziţia adoptată faţă de unele ingerinţe ale politicului la adresa autorităţii judecătoreşti“. După ce au ascultat partea „băsistă“ a poveştii româneşti, europenii au trecut şi pe la Guvern, unde au avut întrevederi cu premierul Victor Ponta, cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi mai apoi cu preşedintele Senatului, Crin Antonescu.

ALTE PĂRERI Având în vedere că Ponta era unul dintre „băieţii răi“ după scenariile formulate anterior de instituţiile şi personajele cu care s-au întâlnit reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, premierul a susţinut în discuţia cu europenii că statul de drept nu a fost niciodată, în ultimele luni, în pericol în România şi a precizat că Guvernul vrea să depăşească actuala criză politică, fiind însă necesar ca toate părţile să respecte voinţa românilor, care transmite un semnal politic important. Cu atât mai mult a asigurat delegaţia europeană că democraţia nu e ţăndări cum susţinea Băsescu. „Primul-ministru a susţinut că România trebuie să aibă un rol important în UE şi să fie ferm angajată, prin instituţiile sale, în susţinerea valorilor democratice pe care se bazează proiectul european“, se arată într-un comunicat al Guvernului. La rândul său, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat la începutul întâlnirii cu reprezentanţii instituţiei europene că, în ultima perioadă, „tensionată“ din punct de vedere politic, recomandările, documentele, ideile şi activitatea acestei comisii au fost deseori invocate.

„OPINII FOARTE DIFERITE“ Periplul delegaţiei s-a terminat la preşedintele Senatului, astăzi europenii urmând să se întâlnească şi cu reprezentanţii partidelor politice. Dacă, la începutul zilei, şeful Secretariatului Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, a spus că se află în România pentru „a vedea ce s-a întâmplat“ şi că este mulţumit că are posibilitatea de a se întâlni cu toţi înalţii demnitari, la finalul zilei a spus că a auzit „opinii foarte diferite“ privind demersul de suspendare a şefului statului. Conform Comisiei de la Veneţia, vizita are loc în contextul pregătirii unei opinii privind situaţia constituţională din România şi OUG care amendează Legea CCR şi Legea referendumului, iar concluziile se vor regăsi într-un raport care va fi supus la vot în Consiliul Europei la reuniunea din octombrie.