Comisia Europeană (CE) a luat, ieri, decizia de principiu de a deschide o procedură de infringement pentru nerespectarea legislaţiei europene după recentele repatrieri controversate ale romilor, a anunţat comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding. Motivul invocat este că Franţa nu a transpus în legislaţia sa garanţiile procedurale prevăzute pentru cetăţenii europeni în cadrul unei directive din 2004 privind libera circulaţie în UE. Aceste garanţii se referă în special la normele care trebuie respectate în cadrul repatrierii cetăţenilor UE în ţările de origine, aşa cum s-a întâmplat cu recentele repatrieri controversate ale romilor români şi bulgari de către Franţa. CE a decis să îi trimită o scrisoare de avertisment dacă nu prezintă până la 15 octombrie un calendar detaliat cu măsuri de implementare a directivei. Nu în ultimul rând, ţările europene trebuie să fie atente să nu încalce dreptul internaţional în cazul expulzării romilor în Kosovo, avertizează CE, după raportul publicat marţi de Amnesty International, care denunţa riscurile de persecutare la care sunt expuşi aceştia. Franţa a salutat faptul că nu este vizată pentru discriminare de către Comisia Europeană în legătură cu politica sa de expulzare a romilor şi s-a declarat dispusă să furnizeze mai multe informaţii autorităţilor de la Bruxelles. La rândul său, Consiliul Europei a convocat o reuniune la care sunt invitate cele 47 de state membre, UE şi organizaţii internaţionale, pentru a discuta despre îmbunătăţirea situaţiei romilor în Europa, la 20 octombrie, la Strasbourg.

Străinilor care primesc în Franţa ajutor de repatriere, în special romilor, li se vor lua amprentele digitale, începând de vineri, în vederea realizării unei baze de date biometrice, pentru a lupta împotriva fraudării acestor ajutoare. Foarte criticată de asociaţii, această fază biometrică în realizarea fişierului Oscar (Instrument simplificat de control asupra ajutoarelor de repatriere) se va face sub controlul Biroului francez pentru Imigraţie şi Integrare. Creat printr-un decret, la 26 octombrie 2009, Oscar este deja activ, sub forma bazelor de date care conţin datele de identitate ale persoanelor care au beneficiat de cele trei tipuri de ajutor de repatriere (umanitară, voluntară şi pentru inserţie socială). Romii, în special, sunt suspectaţi de autorităţile franceze că ar face curse către Franţa pentru a beneficia de mai multe ori, sub o identitate falsă, de ajutorul de repatriere umanitară (ARH), în valoare de 300 de euro pentru adulţi şi de 100 de euro pentru un copil, plus biletul de transport. În 2009, au fost acordate 15.236 de ajutoare, în valoare totală de nouă milioane de euro, aceeaşi sumă ca în 2008.

Oscar este vizat de un recurs în faţa Consiliului de Stat, din partea Ligii Drepturilor Omului (LDH), Grupului de Informare şi Suţinere a Imigranţilor (Gisti) şi grupului „Să ne imaginăm o reţea de Internet solidară” (Iris). Acestea denunţă un dispozitiv de îndepărtare forţată a străinilor, în special din România şi Bulgaria, de pe teritoriul francez, citând numărul de ajutoare acordate cetăţenilor acestor două ţări de la aderarea lor la UE, la 1 ianuarie 2007. În 2005 şi 2006 au fost acordate mai puţin de 400 de ajutoare, în 2007 - 3.000 de ajutoare, în 2008 - peste 10.000, iar în 2009 peste 12.000 de ajutoare.

Confruntarea între Franţa şi CE privind tratamentul aplicat imigranţilor romi reprezintă o ameninţare la unul dintre pilonii de bază ai UE, şi anume dreptul tuturor cetăţenilor europeni de a trăi, munci sau studia pe teritoriul oricărui stat membru. Libertatea de circulaţie este unul dintre cele mai tangibile beneficii ale cetăţenilor europeni din istoria UE. Însă, aproximativ 12 milioane de cetăţeni europeni, un număr echivalent cu cel al populaţiei Belgiei sau Greciei, care trăiesc într-o ţară UE fără ca aceasta să fie ţara lor, şi valurile de imigranţi de după aderarea la blocul european, în 2004, a opt ţări din Europa de Est, au schimbat peisajul multor zone la nivelul blocului comunitar. Criza economică şi creşterea ratei şomajului au condus la întrebarea dacă o libertate de mişcare nereglementată în cadrul UE va continua să aducă beneficiile necontestate din trecut. Astfel, sentimentul de respingere a imigraţiei la nivelul UE pare să crească, un lucru confirmat de succesele înregistrate de partidele anti-imigraţie în Suedia şi Olanda, în urma ultimelor alegeri. Abordând acest dosar, Bruxelles-ul ar putea deschide cutia Pandorei, în încercarea sa de a consolida dreptul la muncă în favoarea imigranţilor.