Comisia Europeană va prezenta, astăzi, rapoartele privind situaţia justiţiei din România şi Bulgaria, ele putînd fi amînate pentru săptămîna viitoare doar dacă vreunul dintre cabinetele comisarilor are obiecţii. Purtătorul de cuvînt al Comisiei, Mark Gray, a precizat că rapoartele nu fac nicio referire la fondurile europene şi conţin cîte şase pagini fiecare. Gray a declarat, luni, că se speră adoptarea raportului pe tema situaţiei justiţiei în România în cursul acestei săptămîni, dar o dată exactă va depinde de discuţiile din interiorul CE. Surse europene declarau, săptămîna trecută, că raportul va critica regresele din ultimele luni, informaţie reluată, ieri, într-un articol apărut în “Financial Times Deutschland”. Ziarul german făcea însă şi legătura între acest raport interimar şi posibilitatea îngheţării fondurilor europene la raportul final din vară: “Guvernul de la Bucureşti trebuie să accelereze lupta anticorupţie şi reforma justiţiei pentru a corecta unele regrese înregistrate în ultimele luni”. Jurnaliştii “Financial Times Deutschland” consideră că această remarcă este “o palmă” dată Guvernului de la Bucureşti, deoarece, pînă acum, Bruxelles-ul ar fi criticat întotdeauna Bulgaria mai aspru decît România. Bruxelles-ul a îngheţat vara trecută fonduri europene de 486 de milioane de euro pentru Bulgaria şi ameninţă din nou această ţară cu reducerea sprijinului financiar în cazul neîndeplinirii obligaţiilor privind corupţia. “De asemenea, România riscă să piardă subvenţii agricole în valoare de 391 de milioane de euro din partea UE, dacă nu înregistrează progrese”, precizează publicaţia germană. “Multă vreme, Bruxelles-ul n-a ştiut cum să convingă cele două ţări să facă mai multe eforturi în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. Între timp, s-a stabilit că cea mai bună metodă este îngheţarea fondurilor. Chiar dacă sancţiunile financiare nu sînt direct legate de reforme, există o legătură politică între cele două”, explică cotidianul german. Concret, în raportul referitor la România, Comisia critică încercările de a limita competenţele procurorilor şi ameninţările ca procurorul-şef DNA Daniel Morar să nu mai fie numit pentru un nou mandat, precum şi modificările contraproductive aduse codurilor penale şi civile: “În plus, justiţia pare a fi devenit mai politizată, în loc să fie mai independentă, se spune la Bruxelles”. Jurnaliştii germani mai arată că, la Bruxelles, există o confuzie legată de modalităţile prin care cele două ţări ar putea fi ajutate în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate, avînd în vedere că reformele nu sînt legate direct de sancţiunile financiare, ci de refacerea unui context politic.