Oficialii de la Bruxelles vor să atace, din nou, evaziunea fiscală prin desfiinţarea secretului bancar practicat de Belgia, Luxemburg şi Austria, pentru clienţii ce nu sînt rezidenţi în statele respective. Comisia Europeană vrea să prevină situaţiile în care un stat al UE refuză să ofere informaţii statelor de origine cu privire la contribuabilii stăini, invocînd secretul bancar. ”Este inacceptabil ca secretul bancar aflat în vigoare într-un stat UE să constituie un obstacol în evaluarea corectă a taxelor şi impozitelor de către autorităţile fiscale din alt stat al UE”, a declarat comisarul european pentru pentru Taxe şi Uniunea Vamală, Laszlo Kovacs. În schimb, statele UE pot păstra secretul bancar pentru cetăţenii rezidenţi, iar schimbul de informaţii nu se va face automat, ci numai la cererea unui alt stat. Textul vine în completarea unor altor propuneri făcute de Comisia Europeană în luna noiembrie, pentru a îmbunătăţi legislaţia de impozitare a economiilor, ce şi-a arătat punctele slabe după scandalul din Lichtenstein de la începutul anului 2008. Directiva actuală prevede un schimb de informaţii între statele UE cu privire la veniturile din economii ale cetăţenilor nerezidenţi. Însă ţările din UE ce practică secretul bancar şi paradisurile fiscale din afara UE au obţinut aprobarea de a nu fi incluse şi se mulţumesc să impoziteze la sursă veniturile din dobînzi.
Austria a avut, luni, o reacţie rezervată la noile intenţii ale Comisiei Europene. Oficialii de la Viena se opun unei soluţii unilaterale. ”A abandona de unul singur secretul bancar nu are sens. Sîntem împotriva unei soluţii unilaterale în detrimentul Austriei”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului austriac de Finanţe, Harald Waiglein, subliniind pierderea de competitivitate pe care ar suferi-o băncile austriece faţă de concurenţi din Elveţia sau Liechtenstein, ţări care nu sînt membre UE. Alături de Belgia şi Luxemburg, Austria este ultima ţară din UE care invocă secretul bancar pentru a refuza să furnizeze informaţii legate de un contribuabil atunci cînd statul de rezidenţă al acestuia le cere.