În cadrul şedinţei de fond funciar care a avut loc ieri la Prefectura Constanţa a fost discutată situaţia comunei Chirnogeni, unde, potrivit primarului Gheorghe Manta, Consiliul Local a hotărît să nu fie retrocedată păşunea satului, întrucît în localitate există foarte multe animale care nu vor mai avea unde să fie scoase la păşunat. "În acest moment trebuie să retrocedăm 3.000 de ha de teren. În acest fel, am lăsa întreaga populaţie a comunei Chirnogeni fără păşune. În plus, dacă vom retroceda teren unei singure persoane, va dori toată lumea să îşi primească drepturile în fizic. Consiliul Local Chirnogeni a hotărît ca păşunea să nu fie retrocedată, avînd în vedere numărul mare de animale aflate pe teritoriul comunei. Dacă nu-i ajutăm pe locuitorii comunei să îşi păstreze animalele, vom fi şi mai săraci", a declarat Gheorghe Manta. El a adăugat că Chirnogeniul nu a primit, în baza Legii 1/2000, de la fostele IAS-uri, suprafeţele de teren care i se cuveneau. "Din 2.300 de ha pe care trebuia să le primească, comuna Chirnogeni nu a primit decît 333 ha. Diferenţa a rămas la alte comune, care astfel şi-au realizat planurile de retrocedare în proporţie de 100%", a spus primarul, care susţine că păşunile din comună sînt întreţinute cu foarte mari eforturi. Membrii Comisiei de Fond Funciar, condusă de prefectul Dănuţ Culeţu, au precizat că atît timp cît există teren pe care se poate reconstitui dreptul de proprietate, acest lucru trebuie să se facă în defavoarea despăgubirilor băneşti. Cu toate acestea, ei au ajuns la concuzia că poziţia primarului de la Chirnogeni este justă, drept care au oferit libertatea de a se hotărî la nivel local dacă se păstrează păşunea satului sau se retrocedează. În plus, Comisia de Fond Funciar a hotărît să transmită adrese către toate primăriile din judeţ prin care să transmită punctul de vedere al membrilor săi, potrivit căruia trebuie retrocedate atît păşunile, cît şi terenurile neproductive, în lipsa altor suprafeţe disponibile (?!). Membrii Comisiei au precizat, de asemenea, că abia în momentul în care viitorul proprietar refuză oferta primăriilor să fie luată în considerare varianta despăgubirilor băneşti.

Un alt punct pe ordinea de zi a şedinţei s-a referit la obligaţia primăriilor de a anexa la dosarele care se trimit la Autoritarea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor un document în care să declare pe propria răspundere că pe raza localităţii pe care o reprezintă nu mai există terenuri disponibile în vederea reconstituirii dreptului de proprietate şi că au fost întreprinse demersurile necesare pentru a fi identificate toate terenurile rămase disponibile pe raza altor localităţi. În condiţiile în care, în judeţ, nu a fost finalizată restituirea proprietăţilor în natură, iar membrii comisiei nu cunosc dacă există rezerve de terenuri, toţi cei prezenţi în sală au hotărît ca, înainte să trimită la Bucureşti cele 1.000 de dosare strînse în tot judeţul, să poarte o corespondenţă cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, întrucît, în caz contrar, primarii ar fi obligaţi să semneze documente false.