Comisia SRI îşi propune să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la demararea unui audit la Parchetul General pentru a verifica mandatele de supraveghere eliberate şi numărul de persoane interceptate, se arată în raportul parţial al Comisiei privind activitatea din 2017.

Potrivit raportului parţial ce vizează activitatea Comisiei SRI în perioada septembrie 2017 - prezent, referitor la mandatele de securitate naţională, mandatele de supraveghere tehnică şi ordonanţele procurorilor, se propune sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la dispunerea unui audit la Parchet cu privire la mandatele eliberate şi a numărului de persoane interceptate.

„Din datele pe care le deţinem la Comisie, constatăm că există persoane cărora le-au fost restrânse drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prin mandate de supraveghere tehnică pe o perioadă de peste 5 ani. În unele cazuri în care au trecut mai mult de 5 ani de la încetarea mandatului de supraveghere, persoana în cauză nefiind notificată iar dosarul persoanei nefiind înaintat în instanţă. Totodată, am fost sesizaţi asupra faptului că au fost peste 100 de mandate ce conţin nume de parlamentari din registratura 2012-2016 fiind vorba de majoritatea membrilor Guvernului precum şi de cei mai vocali şi importanţi membri ai Parlamentului ce au fost interceptaţi pe mandate de securitate naţională”, se arată în raportul Comisiei SRI.

Comisia SRI vrea ca Parlamentul, ÎCCJ sau CSM să avizeze faptele vizate în mandatele de supraveghere

Potrivit raportului parţial ce vizează activitatea Comisiei SRI în perioada septembrie 2017 - prezent, privind mandatele de securitate naţională, mandatele de supraveghere tehnică şi ordonanţele procurorilor, este menţionată, la capitolul „Propuneri”, constituirea unei comisii care să analizeze infracţiunile vizate în mandate.

„Constituirea unei Comisii, eventual la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii sau la nivelul Parlamentului, care să avizeze şi să decidă excepţiile (infracţiuni la adresa securităţii naţionale, combaterea terorismului, extremismului, precum şi alte cazuri complexe)”, se arată în raportul Comisiei SRI.

Potrivit sursei citate, mandatele de supraveghere tehnică erau solicitate şi obţinute în conformitate cu reglementările din Capitolul IV din Codul de Procedură Penală (Legea nr. 135/2010) fiind acordate „atunci când există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni, fiind acordate atât pentru fapte (in rem) cât şi/sau pentru persoane (in personam)”.

Comisia SRI arată că înfiinţarea Centrului Naţional de Interceptări adaugă la cadrul legislativ

Description: Comisia SRI arată că hotărârea CSAT prin care SRI a fost desemnat, prin Centrul de Interceptări, autoritate naţională pentru efectuarea interceptărilor, înfiinţează de fapt, o instituţie prin adăugare la cadrul legislativ. Comisia spune că acest lucru se face doar prin lege organică.

„Sintagma de beneficiari secundari, prin care erau desemnate explicit unităţi militare ale SRI, regăsită în adresele unităţilor de Parchet, prin care se solicită punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică de către SRI nu este regăsită în legislaţie. În acest sens, Comisia s-a sesizat cu privire la cunoaşterea de către unităţile de parchet a unităţilor militare ale SRI cu indicativ şi atribuţii, desemnate ca beneficiari secundari”, se arată în raportul parţial privind activitatea din septembrie 2017-prezent a Comisiei SRI.

Potrivit sursei citate, noţiunea de beneficiari secundari atribuită unor unităţi ale SRI este explicată prin faptul că „interceptările din dosare nu puteau fi efectuate decât de Serviciul Român de Informaţii prin Centrul Naţional de Interceptări”.

„Prin Hotărârea CSAT nr. 0068/2002, Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat ca autoritate naţională în domeniul realizării interceptărilor şi al relaţiilor cu operatorii de telecomunicaţii. Cu toate acestea, menţionăm că această hotărâre CSAT, prin caracterul sau administrativ, practic, înfiinţează o instituţie, astfel, adăugând la cadrul legislativ, ca şi în cazul Hotărârii CSAT nr. 0034/2004, acest lucru fiind posibil numai printr-o lege organică şi nu prin acte administrative”, mai spune raportul parţial.

Comisia mai spune în documentul menţionat că protocolul încheiat între SRI şi PÎCCJ, nr. 003064/04..02.2009 reprezenta fundamentul constituirii echipelor comune/mixte, formate din ofiţeri ai SRI şi procurori, care contribuiau la strângerea de probe.

Comisia SRI propune notificarea persoanelor interceptate în maximum 2 ani după expirarea mandatului

Comisia parlamentară de control a activităţii SRI propune, în Raportul parţial privind activitatea sa în perioada septembrie 2017 - prezent, notificarea persoanelor interceptate la cel mult 2 ani de la expirarea mandatelor de securitate naţională sau supraveghere tehnică.

Comisia parlamentară de control a activităţii SRI, a propus, în Raportul parţial privind activitatea sa în perioada septembrie 2017 - prezent, referitor la mandatele de siguranţă naţională, mandatele de supraveghere tehnică şi ordonanţele procurorilor pe 48 de ore, „modificarea legislaţiei în sensul identificării tuturor persoanelor care au fost interceptate şi notificarea acestora la cel mult 2 ani de la expirarea mandatelor de securitate naţională sau de supraveghere tehnică”, precum şi „introducerea de sancţiuni în legislaţie în cazul nerespectării obligaţiei de notificare”.

„Restrângerea drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţie a fost făcută la scară largă, folosind în mod abuziv aceste instrumente legale: mandate de securitate naţională, mandate de supraveghere tehnică şi ordonanţele procurorilor pe 48 de ore”, se arată în Raportul parţial.

Comisia de control a SRI a menţionat, în raport, că „se constată astfel o creştere semnificativă a numărului de mandate de securitate naţională obţinute de SRI, ajungând la 1395 în anul 2000, la 3701 în anul 2013. Totodată, poate fi constatată o creştere a tuturor actelor de autorizare, de la 5.244 în anul 2005 la 51.248 în anul 2015. Menţionăm că referitor la numărul informărilor şi sesizărilor transmise de SRI către DNA prin aplicarea inclusiv a art 3 lit f diin Legea 51/1991, ulterior semnării Protocolului cu Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se poate observa că informările către DNA au crescut de la 353 în anul 2009 la 1229 în anul 2014”.

De asemenea, comisia SRI a constatat, potrivit raportului „faptul că numărul de mandate de supraveghere tehnică s-a menţinut unul deosebit de ridicat până la decizia CCR nr 51 din 16.02.2016, prin care se admite excepţia de neconstituţionalitate, arătând că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art 142 al 1 din Codul de procedură penală este neconstituţională. Astfel, numărul de mandate de supraveghere tehnică scade de la 45893 în 2015 la 8792 în anul 2016. Legea nu prevede un număr maxim de persoane care pot fi ascultate pe un mandat de securitate naţională, pe un mandat de supraveghere tehnică sau prin ordonanţe ale procurorilor pe maxim 48h”.

Comisia de control a activităţii SRI menţioneză că prin intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013 au fost aduse modificări atât la Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, precum şi la Legea nr 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, fiind astfel prevăzută obligaţia organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale de a proceda la notificarea persoanelor cărora le-a fost restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi prin mandatul de securitate naţională, aşa cum legea deja prevedea pentru mandatele de supraveghere tehnică. „În ceea ce priveşte cele de mai sus, facem menţiunea că nu există sancţiuni prevăzute de lege pentru nerespectarea obligaţiei de notificare”, se arată în raport.

Documentul face referire la situaţia actualului preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

„Facem precizarea că una dintre persoanele vizate de mandatul sus-amintit este domnul senator Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, Preşedinte al Senatului României, atât în prezent cât şi la momentul respectiv, care a declarat că a aflat din mass media despre faptul că a fost supravegheat tehnic timp de 4 luni pentru că abia ulterior să fie îndeplinite formalităţile legale de notificare. Totodată, în cadrul audierilor, a fost adus în atenţia Comisiei faptul că SRI, odată cu desemnarea ca ANI şi a relaţiilor cu operatoriii de telecomunicaţii prin Hotărârea CSAT nr. 0068/2002, a putut avea acces nerestricţionat la fluxul de date gestionate de operatori. Din date pe care le deţinem la Comisie constatăm că existp persoane căror le-au fost restrînse drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prin mandate de supraveghere tehnică pe o perioadă de peste 5 ani. În unele cazuri în care au trecut mai mult de 5 ani de la încetarea mandatului de supraveghere, persoana în cauză nefiind notificată iar dosarul persoanei nefiind înaintat în instanţă.”, se arată în raport.

O altă problemă semnalată în Raportul comisiei de control a SRI se referă la costurile interceptărilor.

Astfel, comisia SRI precizează, în raport, că doreşte să efectueze controale şi să se documenteze cu privire la modul în care s-au cheltuit fondurile publice pentru punerea în executare a mandatelor de interceptare, pentru că, până în prezent, „nu s-a putut stabili costul total pe care statul roman l-a plătit în 10 ani de interceptări”. De asemenea, Comisia SRI vrea să ştie şi dacă sumele de bani au fost cheltuite de SRI pentru scopul care au fost alocate, „întrucât SRI a prestat o activitate şi pentru alte instituţii şi a suportat costurile din bugetul propriu fără a solicita restituirea cheltuielilor de la beneficiar”. „În acest sens, am dori să cunoaştem dacă sumele cheltuite de SRI pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică şi a ordonanţelor date de procurori pe 48 de ore au fost recuperate de la Ministerul Public, atât referitor la procesele definitive soluţionate, cât şi în cazul dosarelor care au ajuns instanţe”, se arată în raportul comisiei SRI.

În ceea ce priveşte numărul de mandate, raportul comisiei SRI vorbeşte despre „peste 6.000.000 de cetăţeni cărora li s-au restrâns temporar drepturile şi libertăţile, ceea ce reprezintă mai mult de 2/3 din populaţia activă a ţării”

„Exemplificăm Mandatul de Supraveghere Tehnică nr. 846/UP din 4 iulie 2014, în care s-au dispus metode de supraveghere tehnicăm acestea însemnând supravegherea video, audio sau prin fotografiere, inclusiv cu încuviinţarea pătrunderii în spaţiul privat pentru activarea mijloacelor tehnice a nu mai puţin de 80 de persoane. Avem indicii că numărul de 80 de persoane nu este numărul maxim, ci pot exista şi câteva sute de persoane pe un singur mandat de supraveghere tehnică. Având în vedere cele peste 311.000 de mandate emise în ultimii 12 ani (2005-1016), precum şi faptul că din audierile efectuate la Comisie şi din acţiunile de conrol parlamentar efectuate la unităţile centrale ale SRI, estimâm că media este de 20 de persoane pe un mandat, rezultând că numărul de peste 6.000.000 de cetăţeni li s-au restrâns temporar drepturile şi libertăţile, ceea ce reprezintă mai mult de 2/3 din populaţia activă a ţării, fără a lua în calcul şi persoanele cu care acestea au interacţionat şi punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică şi a ordonanţelor efectuate şi de către alte instituţii abilitate conform legii. Se conturează ideea cp şi pentru anii 2016 şi 2017, numărul de mandate emise se păstrează constant prin prisma faptului că, pentru primele 2 luni ale anului, până la Decizia nr. 51/2016 a CCR, au fost obţinute un număr total de 12.992 de mandate”, se arată în Raport.

Comisia de control a activităţii SRI precizează că a fost sesizată cu privire la faptul că s-au acordat mandate pentru majoritatea membrilor Guvernului din perioada 2012-2106.

„Totodată, am fost sesizaţi asupra faptului că au fost peste 100 de mandate ce conţin nume de parlamentari din legislatura 2012-2016 fiind vorba de majoritatea membrilor guvernului precum şi cei mai vocali şi importanţi membri ai Parlamentului ce au fost interceptaţi pe mandate de securitate naţională. Menţionăm cp există posibilitatea ca membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să fi avut mandate prin care li s-au restrâns drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, existând în acest sens o corespondenţă la nivelul Comisiei”, mai scrie în Raportul parţial al comisiei de control a activităţii SRI.

Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, miercuri, ca Raportul parţial al Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI să fie citit în prima şedinţă a plenului reunit al Parlamentului.