Ieri m-am gândit la această expresie dintr-o piesă de teatru celebră a lui Caragiale, când am aflat că România organizează \"Simpozionul Dunării\", ocazie cu care însuşi preşedintele Comisiei Europene a fost invitat la Bucureşti. După ce că ne săturasem de conferinţele pe tema Mării Negre, acum Traian Băsescu a mai descoperit încă o găselniţă \"geopolitică\"! Românilor le bate vântul prin buzunare, iar preşedintele, probabil ca să nu se plictisească, se ţine de \"simpozioane\", pe care Caragiale le numea altfel...

Pentru cine încă nu ştie, Comisia Europeană este ca un fel de guvern al UE, iar preşedintele său are rolul de prim-ministru al Uniunii. În loc să-l cheme în România pe Juan Manuel Barroso penru chestiuni utile şi serioase, cum ar fi consilierea guvernului actual în problema absorbţiei fondurilor europene nerambursabile, ţie îţi arde de \"prânzuri diplomatice\" la Cotroceni! Noroc că preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene s-a oferit singur să ne ajute exact pe această temă spinoasă, înainte de a fi apucat Traian Băsescu să-i mai ceară ceva...

În cu totul altă ordine de idei, tot ieri, România a semnat primul tratat de frontieră cu Republica Moldova. Nu ştiu ce credeţi voi despre asta, dar am reţinut comentariul istoricului Florin Constantiniu. Acest document semnifică faptul că ţara noastră acceptă, din punct de vedere politic şi diplomatic, o tristă realitate istorică, anume că Basarabia nu mai este pământ românesc! Este adevărat că şi regulile UE ne constrâng să facem un asemenea gest... Acelaşi tip de greşeală l-a comis şi Petre Roman în 1991, când fosta RSS Moldovenească şi-a declarat independenţa pe care guvernul autohton de atunci a recunoscut-o primul, în loc să declare că provincia învecinată, eliberată de sub tutela politică şi administrativă a defunctei URSS, este teritoriu istoric românesc.