Pământul ars de soare al Dobrogei, acolo unde se află ruinele celui mai vechi oraş de pe teritoriul României, Histria şi unde se ridică maiestuos, dominând împrejurimile, Monumentul Triumfal de la Adamclisi, Tropaeum Traiani, „actul de naştere dăltuit în piatră al poporului român”, cum îl numea Grigore Tocilescu, continuă să le ofere surprize locuitorilor săi. Aproape că nu se fac noi lucrări edilitare şi nu se ridică noi construcţii până când străvechiul pământ nu este „eliberat” de preţioasa sa „sarcină arheologică”. Ce se întâmplă, însă, atunci când, accidental, un locuitor al străvechiului pământ dobrogean descoperă în grădina casei sale sau la câmpul pe care îl munceşte de ani de zile, bine ascunsă în pământ, o „comoară”, un artefact de mii de ani, o mărturie peste timp a unei civilizaţii? S-au dus vremurile când micile obiecte, mai mult sau mai puţin valoroase, scoase de sub pământul secetos al vechiului Tomis sau al altor aşezări antice erau etalate în micile magazine de antichităţi, aşa cum făcea cândva bătrânul ceasornicar Serghi Marcoff, bunicul celebrei Cella Serghi.

30% DIN VALOAREA DESCOPERIRII. În prezent, legislaţia privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil prevede ca cel care face descoperirea accidental, pe spaţiu public sau privat, să fie recompensat. Astfel, norocosul primeşte 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei. Potrivit legii 182/2000, în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepţională, se acordă o bonificaţie suplimentară de până la 15%, pe lângă cei 30%, din valoarea bunului. Cel care face o astfel de descoperire trebuie să anunţe autorităţile şi, important de ştiut, obiectul nu trebuie să fie scos din context. „Evaluarea se face după cataloage. Există cataloage pentru orice fel de obiect de patrimoniu: pentru monede, ceramică, obiecte de podoabe”, a subliniat specialistul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), dr. Constantin Chera. La Constanţa, cel mai recent caz este cel al săteanului din Fântânele care a descoperit în grădină un chiup antic, pe care îl va preda MINAC pentru suma de 1.000 de lei. De asemenea, o descoperire similară a fost făcută în urmă cu aproximativ trei ani, de un localnic din Ovidiu, care a găsit în curtea sa o piesă de certă valoare, partea inferioară a unei lucrări care îl reprezintă pe Jupiter Dolichenus, respectiv taurul pe care acesta stă în picioare, datând din secolul al II-lea d. Hr.

Există însă şi „excepţii”, unde „norocul”, dacă este... căutat, se poate transforma în „ghinion”. „Doar săpăturile preventive sau săpăturile sistematice sunt autorizate. Dacă cineva face săpături în sit reperat sau foloseşte detectoare de metale, atunci nu este în regulă”, spune directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea. Atunci, „norocul” se poate transforma în... contravenţie sau infracţiune, dacă preţioasa comoară antică este vândută pe piaţa neagră.