Icoane, manuscrise şi obiecte liturgice, comorile mănăstirilor de pe Muntele Athos au părăsit Grecia, urmînd a fi prezentate la Petit Palais din Paris, începînd de azi. Această expoziţie excepţională de obiecte de artă religioasă, datînd din secolul al IX-lea - al XVIII-lea, va putea fi admirată şi de femei, al căror acces este interzis de multe secole pe muntele Athos, situat pe o peninsulă din nordul Greciei.

Expoziţia a fost intitulată ”Muntele Athos şi Imperiul Bizantin: Comorile Muntelui Sfînt” şi prezintă, între 10 aprilie şi 5 iulie, opere de artă religioasă ce provin de la nouă din cele 20 de mănăstiri ortodoxe de pe muntele Athos. Selecţionate de curatorii muzeelor din Salonic, obiectele de cult au părăsit Grecia pentru prima oară. Oferite de împăraţii Constantinopolului sau create de călugării ortodocşi, operele de artă sînt fabricate din materiale preţioase, precum mătase brodată cu fir de aur, lemn sculptat cu mare fineţe, vase împodobite cu jasp şi argint, demonstrînd valoarea artei bizantine. În centrul expoziţiei va fi amenajată o sală în care se vor auzi cîntece de pe muntele Athos, evocînd interiorul unei biserici. Fiind obiecte de cult înainte de a fi opere de artă, numeroase icoane medievale vor fi expuse. Două dintre acestea îi reprezintă pe Sfîntul Gheorghe şi pe Sfîntul Dumitru, patronul oraşului Salonic. Alături de documente semnate de foştii împăraţi bizantini, expoziţia propune vizitatorilor o serie de manuscrise rare, printre care se află o evanghelie din anul 1340, oferită de împăratul Ion al VI-lea Cantacuzino mănăstirii de la Vatopedi.

Expoziţia a fost inaugurată joi seară, de patriarhul ecumenic Bartolomeu I, alături de premierul grec, Kostas Karamanlis şi de ministrul Afacerilor Externe al Greciei, Dora Bakoyannis.