Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa şi Muzeul Carsium din Hîrşova participă, în această perioadă, cu piese arheologice de o inestimabilă valoare la expoziţia „Comorile timpului. Civilizaţii din epoca pietrei”, cuprinzînd cele mai reprezentative descoperiri ale neoliticului din România. Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României şi aduce în atenţia publicului aproape 1300 piese care au fost expuse, în 2008, la Historisches Museum Olten - Elveţia, bucurîndu-se de o apreciere deosebită. Organizatorii evenimentului expoziţional au dorit ca materialele să fie prezentate şi publicului din România, înainte ca cele 34 de instituţii care au contribuit la materializarea acestui proiect de excepţie să îşi ia, fiecare, acasă, piesele expuse. Manifestarea organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu alte 30 de muzee, universităţi şi institute de cercetare din ţară, cu susţinerea deosebită a Asociaţiei Hellas et Rome din Elveţia, a fost sprijinită de Guvernul României şi, în special, de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

La vernisajul manifestării expoziţionale de la începutul acestei săptămîni au participat peste două sute de persoane, printre care şi reprezentanţi ai muzeelor constănţene participante, cum este şi responsabilul Muzeului Carsium Hîrşova, dr. Constantin Nicolae. Potrivit dr. Dragomir Nicolae Popovici, şef secţie în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României (organizatorul principal al evenimentului), ineditul expoziţiei îl constituie reunirea acestor piese pentru prima dată după aproape un secol şi jumătate de la primele descoperiri ale lor, la care au lucrat, practic, cîteva generaţii de arheologi. Pînă pe data de 30 aprilie, vizitatorii vor putea admira celebrul grup statuar Gînditorul de la Hamangia, împreună cu Femeia şezînd, idolii sanctuarului de la Parţa, cîteva zeci de vase din ceramică, pictate în roşu şi alb, aparţinînd culturii Cucuteni, celebrele reprezentări ale culturii Gumelniţa. Expoziţia cuprinde, de asemenea, piese din aramă şi aur, piatră sau os reprezentînd arme, unelte, vase, podoabe, accesorii vestimentare, dar şi reprezentări religioase. Conform specialiştilor, această expoziţie în care se regăsesc cele mai reprezentative piese ale neoliticului românesc constituie un eveniment cu adevărat istoric. Prezent la deschiderea manifestării, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, afirma că o expoziţie de o asemenea anvergură trebuie să fie organizată în România măcar la cîteva zeci de ani.

Muzeele partenere care au răspuns invitaţiei Muzeului Naţional de Istorie a României de a lua parte la acest amplu proiect sînt: Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Muzeul Judeţean Teleorman, Alexandria, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău, Muzeul „Vasile Pîrvan”, Bîrlad, Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Brăilei, Muzeul Judeţean de Istorie, Braşov, Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa, Muzeul Carsium Hîrşova, Muzeul Olteniei, Craiova, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin, Muzeul de Istorie, Galaţi, Institutul de Arheologie, Iaşi, Muzeul de Istorie a Moldovei, Iaşi, Universitatea „A.I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Istorie, Centrul Interdisciplinar de Studii Arheoistorice, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul Banatului Montan, Reşiţa, Muzeul Judeţean Satu Mare, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfîntu Gheorghe, Muzeul Naţional Secuiesc, Sfîntu Gheorghe, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, Complexul Muzeal Bucovina, Suceava, Muzeul Orăşenesc, Tecuci, Muzeul Banatului, Timişoara, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare”, Vaslui, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arta, Zalău.