Peste 80% din asigurările agricole din România sînt încheiate de companiile de profil, restul fiind mici agricultori din rîndul populaţiei. „Mulţi agricultori, persoane fizice nu îşi asigură culturile din lipsă de resurse financiare, unii neavînd suficiente resurse nici măcar pentru reluarea procesului de producţie”, a declarat directorul direcţiei de asigurări agricole din EuroIns România, Anghel Burghilă. El a adăugat că, în acest an agricol (2008/2009), nu se subvenţionează primele de asigurare decît în cazul asigurării recoltei viilor pentru struguri de vin, subvenţia fiind de 50% sau de 80% din prima de asigurare, în funcţie de riscurile acoperite prin poliţa de asigurare facultativă. Aceste subvenţii sînt finanţate din fondurile nerambursabile destinate politicilor agricole comune alocate de CE. Burghilă estimează că, în anul fiscal 2008, a fost asigurată circa 25-30% din suprafaţa agricolă cultivată (circa 7 milioane hectare), în condiţiile în care suprafaţa cultivată reprezintă circa 60% din suprafaţa arabilă de 9,4 milioane hectare. “Primele plătite de agricultori pentru asigurarea culturilor agricole au ajuns, din cauza concurenţei neloiale, chiar sub 1% din suma asigurată în unele cazuri, faţă de o cotaţie normală de 3-4,5% la culturile de câmp şi de 6-8% la rodul plantaţiilor de vii şi pomi, ceea ce aduce pierderi însemnate asiguratorilor şi determină nesiguranţa despăgubirii asiguraţilor”, a mai spus directorul direcţiei de asigurări agricole al EuroIns România. Acesta consideră că fenomenul a luat amploare, atît din cauza puterii financiare reduse a producătorilor agricoli, cît şi a educaţiei în asigurări şi a dorinţei societăţilor de asigurare de a cîştiga cotă de piaţă. Societăţile de asigurări nu ar putea supravieţui cu un portofoliu exclusiv de asigurări agricole, dat fiind că, pe acest segment, daunalitatea este de 100% sau mai mare, astfel că pierderile înregistrate din produsele de asigurări agricole sînt acoperite de regulă de celelalte linii de afaceri neagricole.

Suprafaţa cultivată ar putea fi mai mică decît în 2008

Burghilă a precizat că, în anul agricol 2008 - 2009, ar putea fi cultivată o suprafaţă mai mică decît în anul precedent, în condiţiile în care producătorii agricoli nu au avut suficiente resurse financiare şi nici nu au primit la timp sprijinul financiar pe suprafaţă. Potrivit Legii 381/2002, privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, populaţia sau firmele beneficiază de despăgubiri de la stat dacă au fost afectate de riscuri catastrofale, se află în zonele calamitate. Riscurile catastrofale pentru care se acordă despăgubiri de la buget sînt seceta excesivă, inundaţiile din revărsări de rîuri şi ruperi de baraje, ploile abundente şi de durată, temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistenţă a plantelor, stratul gros de zăpadă care produce pagube în sectorul vegetal şi animal, topirea bruscă a zăpezilor care provoacă inundaţii, revărsări de rîuri şi băltiri, uraganul, precum şi alte dezastre şi catastrofe produse pe areale extinse. Pentru a primi despăgubire de la stat, pentru riscurile acoperite de Legea nr.381/2002, producătorii agricoli trebuie să aibă o asigurare facultativă. “În cazul în care păgubitul nu are o asigurare facultativă, el poate primi cel mult un ajutor de la stat, dar în niciun caz despăgubire în conformitate cu prevederile legii 381/2002”, a explicat Burghilă.