La apariţia primelor semne de boală, fie că este vorba despre o banală răceală sau despre o viroză, chiar şi gripă, cele mai multe persoane sînt tentate să treacă la automedicaţie, fără să mai ceară ajutorul medicilor. Puţini sînt cei care ştiu că administrarea după ureche a unor medicamente nu face altceva decît să întîrzie vindecarea sau să complice evoluţia bolii. “Complicaţiile sînt foarte periculoase şi pun în pericol viaţa bolnavului”, susţine dr. Loti Popescu, master european în promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, totodată şi şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate, din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Judeţeană (ASPJ) Constanţa. Se ştie că persoanele cele mai expuse riscului de viroze respiratorii sînt cele din categoriile de vîrstă extreme: copiii şi vîrstnicii. Medicul susţine că sînt predispuşi la infecţii respiratorii suferinzii de boli metabolice, cronice, caracterizate prin scăderea imunităţii organismului. Asta nu înseamnă că restul categoriilor sînt scutite de viroze respiratorii. „Virozele respiratorii se transmit pe cale respiratorie, prin vorbit, tuşit, strănut, fapt care le dă o mare contagiozitate, pentru că oamenii trăiesc în colectivităţi. Ele debutează cu febră de 37-38 de grade, nas înfundat, dureri în gît, o uşoară durere musculară, oboseală, cîteodată dureri de cap”, explică dr. Popescu. Ca şi tratament, medicul spune că există unul individualizat. Mai exact, tratamentul virozelor constă în administrarea de medicamente antitermice (care să scadă febra), antivirale, dezinfectante nazo-faringiene, ceai cu lămîie şi băi fierbinţi. „Hidratarea are o mare importanţă. În plus, bolnavul trebuie să evite zonele aglomerate şi contactul cu alte persoane, deoarece virozele se transmit prin picături invizibile, diseminate la o distanţă de 45 cm”, spune dr. Loti Popescu. Este bine de ştiut că prezentarea la medic la primele manifestări de boală (semne şi simptome) şi respectarea prescripţiilor medicale asigură vindecarea.

Cele mai mari greşeli…

Medicul spune că una dintre cele mai mari greşeli în cazul virozelor obişnuite o constituie administrarea la întîmplare de antibiotice, o practică frecventă în special la mamele hiperprotectoare cu micuţii lor. „Abuzul de antibiotice nu face decît să determine apariţia fenomenului de rezistenţă la acest tip de medicamente”, explică medicul. În mod normal, simptomele virozei dispar după o săptămînă. Dacă acestea persistă sau dacă starea pacientului se agravează, trebuie consultat de urgenţă medicul de familie.

De menţionat este faptul că variaţiile bruşte de temperatură influenţează incidenţa virozelor respiratorii. Organismele se sensibilizează, căldura favorizează înmulţirea germenilor mutanţi. „Atmosfera încărcată cu monoxid de carbon din centrele urbane, cu praf şi alţi factori care poluează ameninţă rezistenţa imunologică a mucoasei respiratorii, făcîndu-ne astfel mai sensibili şi mai receptivi la infecţii şi la viroze”, declară medicul.

Vaccinul antigripal nu protejează şi împotriva virozelor

Spre deosebire de virozele obişnuite, gripa se manifestă mult mai dur, cu febră mare - 39-40 de grade - dureri musculare, imobilizare la pat. Populaţia este la adăpost de această boală prin vaccinarea antigripală. Imunitatea dată de vaccinul antigripal se instalează la trei săptămîni de la vaccinare şi se menţine timp de cîteva luni. „Vaccinul antigripal nu ne protejează însă şi de viroze. De aceea, nu ar trebui să ne mirăm cînd ne-am vaccinat antigripal şi apar totuşi simptomele unei viroze respiratorii”, explică dr. Popescu. Medicul susţine că afecţiunile de sezon pot fi prevenite prin mişcare (cel puţin 30 minute de activitate fizică susţinută, zilnic) pentru creşterea imunităţii, prin administrarea de produse apicole (miere, propolis, ş.a.), echinaceea, fructe şi legume.