Atacul întrepins marţi asupra ambasadei Marii Britanii de la Teheran a fost organizat de către forţele islamiste din Iran, în scopul de a-i face rău preşedintelui iranian, Mahmoud Ahmadinejad, odată cu apropierea alegerilor legislative din 2012, a estimat Viktor Sajin, cercetător de la Institutul de Studii Orientale al Academiei ruse de Ştiinţe.Pe 29 noiembrie, un grup de studenţi a organizat un miting în faţa clădirii principale a ambasadei britanice din Teheran, după care a atacat alte clădiri ale misiunii diplomatice, situate în diferite cartiere ale oraşului. Potrivit media iraniene, şase angajaţi ai ambasadei au fost luaţi ostatici, fiind eliberaţi ulterior de către poliţie. Studenţii au iniţiat această acţiune pentru a protesta faţă de noile sancţiuni decretate de Londra ca reacţie la programul nuclear iranian. În opinia lui Sajin, este puţin probabil ca atacul să se fi declanşat spontan. Potrivit declaraţiilor expertului rus, este vorba de o acţiune planificată dinainte, deoarece pietrele, cocteilurile Molotov şi drapelele britanice care urmau să fie incendiate au fost pregătite dinainte. De asemenea, televiziunea iraniană a sosit foarte repede la faţa locului, spre deosebire de poliţie, care, de această dată, a intervenit târziu. Expertul a constatat, de asemenea, că ”diplomaţia iraniană părea să fie puţin derutată, ceea ce face să se creadă că Guvernul n-a participat în mod vizibil la această acţiune, care ar putea fi opera opoziţiei”.

Dacă opoziţia a organizat într-adevăr acest atac, atunci ea şi-a atins obiectivul, deoarece ţările străine îi impută această greşeală lui Ahmadinejad, a conchis expertul. Directorul Centrului de Studii privind Iranul contemporan, Radjab Safarov, contestă acest punct de vedere. În opinia sa, atacul asupra misiunii britanice a avut drept scop pătarea reputaţiei autorităţilor iraniene şi el n-a fost organizat de opoziţie, ci de serviciile speciale occidentale. ”Iranul n-avea nici un interes să ofere Occidentului o nouă ocazie de a-l critica”, a conchis Safarov.

SANCŢIUNI AMERICANE Senatul SUA a adoptat joi, în unanimitate, noi sancţiuni împotriva băncii centrale a Iranului, în scopul de a le întări pe cele deja în vigoare contra regimului de la Teheran şi a-l obliga să renunţe la programul său nuclear. Senatorii au adoptat aceste noi măsuri sub forma unui amendament la proiectul legii bugetului pentru Pentagon pentru anul fiscal 2012, în ciuda reticenţei administraţiei Obama, care se teme de perturbări pe piaţa de petrol. Măsura, depusă de senatorul republican Mark Kirk şi colegul său democrat Robert Menendez, prevede să îl autorizeze pe preşedintele Barack Obama să îngheţe averile oricărei instituţii financiare străine ce face tranzacţii cu banca centrala iraniană în sectorul petrolier. Aceste entităţi nu vor mai putea lucra în SUA. Cu toate acestea, Obama ar avea autoritatea de a renunţa la aceste sancţiuni, în caz imperativ de securitate naţională sau pentru motive umanitare. În plus, sancţiunile se aplică numai în cazul în care preşedintele decide că există suficient petrol din alte ţări decât Iranul, astfel încât să nu perturbe piaţa mondială de petrol.

RESTRICŢII PENTRU PRESA STRĂINĂ Guvernul iranian a interzis, joi, presei străime să relateze despre orice nouă manifestaţie în faţa sediilor diplomatice britanice din Teheran, în urma ocupării lor, săptămâna aceasta, de către manifestanţi. Este pentru prima dată când presei străine i se interzice să relateze despre mitinguri de susţinere a regimului. Presa străină este supusă la numeroase restricţii, de la alegerile prezidenţiale contestate din 2009, care au antrenat violenţe.