Premierul Vlad Filat şi guvernatorul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, au convenit ieri că liceenii din Găgăuzia îşi pot continua studiile în colegii, urmând să susţină ulterior examenul de bacalaureat la limba română, compromis ce ar putea pune capăt conflictului lingvistic între cele două părţi. De asemenea, premierul Vlad Filat a asigurat că începând cu anul 2012, în bugetul de stat vor fi prevăzute mijloace pentru sporirea nivelului calităţii predării limbii române în instituţiile de învăţămînt în întreaga ţară. Totodată, premierul R. Moldova a susţinut iniţiativa autorităţilor de la Comrat privind implementarea în grădiniţele din autonomie a programelor pilot de studiere a limbii de stat şi a limbii găgăuze. De asemenea, premierul Filat a menţionat necesitatea elaborării unui program naţional pentru studierea limbii române de către minorităţile naţionale. La rândul său, guvernatorul Autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, a afirmat că acest compromis oferă posibilitatea pentru dezvoltarea în continuare a unui dialog serios pentru soluţionarea complexă a acestei probleme.

Autorităţile de la Chişinău şi administraţia găgăuză au intrat de câteva săptămâni într-un conflict după ce examenul de bacalaureat a pus probleme la limba română liceenilor din Autonomie. Aproximativ 100 de absolvenţi de liceu din Găgăuzia nu au trecut examenul la limba română de la bacalaureat. Ulterior, Ministerul Educaţiei de la Chişinău a decis să le dea absolvenţilor de liceu din Găgăuzia care au obţinut calificativul insuficient la examenul de limba română un certificat de confirmare a terminării studiilor liceale, ceea ce le va oferi posibilitatea să acceadă la studii în învăţământul profesional şi mediu de specialitate. Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a anunţat însă că regiunea va elibera propriile diplome de bacalaureat, unde nu va fi inclusă şi nota la limba română. În replică, ministrul Educaţiei de la Chişinău, Mihail Şleahtiţchi, a calificat decizia drept o încălcare gravă a legislaţiei şi a cerut ca documentele, considerate ilegale, să nu fie recunoscute de universităţile din R. Moldova.

Regiune autonomă cu statut juridic special în cadrul R. Moldova, Găgăuzia reprezintă 5,5% din suprafaţa totală a ţării. Conducerea regiunii din sud-vestul R. Moldova este asigurată de un başcan (guvernator), care este ales pentru un mandat de cinci ani şi care este şi membru al Guvernului de la Chişinău. Autonomia Găgăuziei a fost legiferată de la Parlamentul R. Moldova la 23 aprilie 1994. Limbile oficiale în regiune sunt găgăuza (varietate de turcă), româna şi rusa. Potrivit ultimului recensământ din 2004, 82% din populaţie este găgăuză (populaţie de origine turcă, dar creştină), 4,6% - români, ucraineni - 3,0%, ruşi - 3,7%, bulgari - 5,1%, iar 1% aparţin altor naţionalităţi. Deputaţii găgăuzi au anunţat că intenţionează să ceară Curţii Constituţionale de la Chişinău să se pronunţe în legătură cu legalitatea studierii limbii române în regiune, argumentând că în Constituţia R. Moldova se menţionează că limba oficială a statului este cea moldovenească.