PRĂPASTIE MICŞORATĂ După mulţi ani în care primarii de comune au încercat în fel şi chip să atragă atenţia asupra faptului că administraţiile locale pe care le conduc sunt subfinanţate, în sfârşit administraţia centrală şi-a întors privirea şi către mediul rural. De anul acesta, primarii de comune vor avea prioritate pentru a contracta finanţări rambursabile în anii 2013-2015, fiindu-le alocată o cotă de 70% din plafonul anual stabilit, aplicată până la 31 august a fiecărui an, după care cererile vor fi autorizate în ordinea depunerii şi în limita banilor. Ce înseamnă asta? Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), Emil Drăghici, ne-a explicat că prioritizarea comunelor atunci când vine vorba de finanţări, fie ele şi rambursabile, va mai reduce din prăpastia care se tot măreşte între mediul rural şi cel urban. „Este o solicitare mai veche de-a noastră şi mă bucur că, în sfârşit, a fost luată în considerare. Este un lucru foarte bun. O primărie de municipiu mai mare putea atrage fonduri cât pentru 20 de primării de comune mai mici. Era total inechitabil. Acum, dacă vom avea prioritate, vom putea să dezvoltăm şi noi comunele, să le aducem mai aproape de comunele din alte state europene“, a declarat Drăghici.

SUSŢINERE PENTRU DEZVOLTARE Pentru asta, Guvernul a aprobat în luna decembrie o hotărâre prin care plafonul privind finanţările rambursabile care pot fi contractate de către unităţile administrativ-teritoriale să fie limitat la 800 milioane lei în fiecare an din intervalul 2013-1015. Limita maximă a tragerilor din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile administrativ-teritoriale a fost limitată la 1,2 miliarde lei. Plafoanele nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale, precum şi finanţările rambursabile aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la UE. Guvernul intenţionează să completeze aceste prevederi printr-o nouă hotărâre, cu scopul de a reduce decalajele existente între mediul rural şi urban şi de a creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene. Şi prim-vicepreşedintele ACoR, Mariana Gâju, primar al comunei Cumpăna, ne-a spus ce ar însemna pentru mediul rural un astfel de proiect. „Primăriile de comune se tem să acceseze fonduri europene pentru că nu au cum să asigure cofinanţarea şi să plătească TVA. În acest fel s-ar suplini această nevoie a primăriilor de comune“, a declarat Gâju. Totodată, aplicaţiile pentru finanţare trebuie însoţite de un document de negaţie din partea Ministerului Fondurilor Europene şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, potrivit căruia investiţiile a căror finanţare urmează a fi asigurată nu sunt eligibile pentru a beneficia de fonduri externe nerambursabile de la UE.