Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) se menţine pe primul loc, cu o săptămână înaintea alegerilor legislative din 30 noiembrie, potrivit unui sondaj IMAS publicat sâmbătă, care arată totodată că, în ceea ce priveşte politica externă, cetăţenii moldoveni sunt indecişi între Rusia şi UE.

Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlament, în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie, arată sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. PCRM ar obţine 19,6%, fiind urmat de PLDM (liberal-democraţi) cu 17,2%, PDM (democraţi) cu 14,2%, Partidul Patria cu 8,7% şi Partidul Liberal, cu 8,5%. PSRM (Partidul Socialist din R. Moldova) se apropie de pragul electoral, cu 5,3%, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor, la 9,6%. Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8% comparativ cu sondajul din septembrie. PLDM a înregistrat o scădere de 1,4%, în timp ce PDM, PL şi PSRM au înregistrat creşteri de peste 2%. În ceea ce priveşte încrederea în liderii politici, Iurie Leancă (40%) şi Dorin Chirtoacă (38%) sunt primii pe listă, fiind urmaţi de Marian Lupu (33%), Igor Corman (31%), Vlad Filat (28%), Vladimir Voronin (28%), Renato Usatîi (27%) şi Mihai Ghimpu (20%). Potrivit sondajului, 60% dintre respondenţi au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8% nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29% s-au declarat de dreapta, 23% de centru, 19% de stânga, iar 22% nu au oferit un răspuns.

Totodată, sondajul arată că cetăţenii moldoveni sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Astfel, 44% dintre respondenţi consideră că R. Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43% optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia. Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la UE, 51% dintre respondenţi ar vota „pentru“, iar 36% „împotrivă“. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia - Belarus - Kazahstan, respectiv 47% „pentru“ şi 35% „împotrivă“. ”Indicatorul ce ţine de intenţia de vot pentru UE are o evoluţie foarte specifică, pentru că, de-a lungul vremii, el a avut evoluţii şi sub 40%, şi peste 40% şi a ţinut foarte mult legătura cu agenda politică şi agenda mesajelor principalilor politicieni. Este un indicator care tot timpul a trebuit alimentat şi a reuşit să urce la praguri de felul acesta pe timpul semnării Acordului de Asociere şi acum este întreţinut, cred, şi de comunicarea politică şi spoturi electorale”, a explicat Doru Petruţi, directorul IMAS. ”Indicatorul pentru Uniunea Vamală ascunde foarte multă teamă, foarte multă frică. Oamenii nu vor să supere, de fapt, Federaţia Rusă, neştiind neapărat ce însemnă Uniunea Vamală. Reprezentările despre Uniunea Vamală sunt destul de vagi şi se asociază, în general, cu două-trei elemente: gaz, locuri de muncă, tot ce-au folosit partidele în comunicarea politică”, a explicat directorul IMAS.

În ceea ce priveşte aderarea la NATO, 50% dintre respondenţi sunt „împotrivă“ şi 27% „pentru“. Doru Petruţi a remarcat totuşi că numărul celor care se declară în favoarea aderării la NATO a crescut, probabil datorită campaniei unor partide politice care promovează acest obiectiv. Totodată, 50% dintre moldoveni ar fi foarte îngrijoraţi dacă Rusia ar încerca să invadeze R. Moldova, 21% ar fi îngrijoraţi într-o oarecare măsură, iar 24% nu ar fi îngrijoraţi deloc. Sondajul a fost realizat în perioada 8-19 noiembrie, pe un eşantion de 1.128 de persoane cu vârste peste 18 ani, în 81 de localităţi şi are o marjă de eroare de 3%.