COMUNICAT DE PRESĂ. În ultimii 10 ani, începând din 2005, „sistemul” m-a acuzat de câte-n lună și-n stele. De fiecare dată însă am avut posibilitatea să vorbesc și să mă apăr. LIBER. Cel mai bun exemplu este deja celebrul dosar al retrocedărilor, unde sunt acuzat și judecat din 2008.
Când expertiza încuviințată și realizată de instanța de judecată (refuzată de DNA în timpul urmăririi penale) a demonstrat fără echivoc că nu am retrocedat domeniul public al statului, adică principala acuzație din dosar, s-a făcut liniște. Și tot așa!!
Acum însă, stau la beci de opt săptămâni, am demisionat din partid și din funcția de primar și am anunțat că nu mai vreau o viață politică sau publică. Nu mai pot fi suspicionat că aș putea influența pe cineva. Totuși, constat că de fiecare dată când trebuie să merg în instanță pentru a mi se judeca sau rejudeca eliberarea se declanșează „pe surse”, în mod automat un linșaj mediatic. La aceste atacuri obscure, din nefericire pentru mine, nu mai pot reacționa și spune nimic pentru că sunt „ascuns”. Spre exemplu, acum a apărut o nouă fumigenă: cică eu aș avea o casă în Franța, la Nice. De fapt, am aflat din documentele citite de avocați la dosar că există o casă sau un apartament acolo achiziționat cândva de o firma a domnului Mihai Craiu, fost director la postul tv Antena1. Eu nu am fost niciodată la acel imobil, nu l-am văzut și nu am știut vreodată de existența lui. Întrebați-l pe domnul Craiu a cui este casa, dacă se cunoaște cu mine și dacă eu am vreo legătură cu investiția domniei sale.
Și acesta este doar un exemplu. Pentru așa ceva DNA consideră că eu trebuie să stau închis la beci, nejudecat și nevinovat, ca între timp ei să cerceteze o suspiciune fabuloasă din viața unor oameni pe care nici măcar nu-i cunosc.
Consider că este nedrept ce mi se întâmplă și pot să vă spun că aici, în arestul preventiv, sunt mulți alți oameni ca mine, care nu înțeleg de ce trebuie să stea la beciuri fără să se poată apăra juridic sau ca imagine. Nu cred că acesta este un mod corect de a se face justiție, condamnat aprioric la televizor sau „pe surse” și înfundat în arest preventiv prin decizii prelungite la infinit, ce induc în mod automat în opinia și impresia generală o falsă și certă vinovăție a celui cercetat. Voi reveni.
Cu mulțumiri, Radu Mazăre