Chemarea la normalitate a avut câştig de cauză, sâmbătă, la Marşul Diversităţii, faţă de „Marşul pentru Normalitate” al organizaţiei Noua Dreaptă. Aproximativ 300 de persoane, în majoritate tineri, au participat, sâmbătă, la cea de-a 10-a ediţie a Marşului Diversităţii, dansând pe muzică electro, fluturând steguleţe curcubeu şi afişând mesaje pentru respectarea drepturilor minorităţilor sexuale şi împotriva homofobiei. Cei mai mulţi dintre participanţi purtau haine obişnuite, casual, în timp ce câţiva travestiţi au abordat look-uri trendy cu fuste sau pantaloni scurţi, iar o tânără a purtat rochie de prinţesă şi coroniţă. Ei au venit cu pancarte pe care aveau scrise mesaje precum: "Ura dăunează grav societăţii", "Sărbătoreşte diversitatea. Respectă drepturile", "Homofobia distruge vieţi", "Egalitate = Normalitate" şi "Legalize gay mariage" („Legalizaţi căsătoriile gay” - n.r.). Participanţii la marş au venit şi cu steguleţe curcubeu, umbrele în aceleaşi culori şi câteva baloane, precum şi un steag curcubeu lung de peste 10 metri, care a fost purtat pe parcursul marşului. Un DJ, instalat într-o remorcă trasă de o maşină de teren, a animat atmosfera, marşul derulându-se în paşi de dans, pe bulevardul Kiseleff, până în Piaţeta Regelui. Acolo, manifestanţii s-au oprit şi n-au mai continuat pe traseul anunţat, până în Piaţa Victoriei.

La eveniment au participat şi ambasadorii Olandei şi Suediei, precum şi un ataşat de la Ambasada SUA, care au rostit câteva cuvinte la portavoce, mulţumind organizatorilor şi exprimându-şi susţinerea pentru apărarea drepturilor minorităţilor sexuale. Deputatul Remus Cernea şi Briana Caragea au fost, de asemenea, la manifestare. Totodată, printre participanţi s-au numărat şi doi poliţişti suedezi, membri ai Asociaţiei Gay a Poliţiei Suedeze, aflaţi la Bucureşti pentru a discuta cu reprezentanţii Poliţiei Capitalei despre bune practici în combaterea infracţiunilor motivate de ură. O întâlnire între poliţiştii suedezi şi poliţiştii români, precum şi reprezentanţi ai Institutului de Studii pentru Ordine Publică (ISOP) a avut loc vineri.

Marşul Diversităţii, aflat la cea de-a 10-a ediţie, este parte a festivalului Gay Fest, organizat din 2004, care anul acesta şi-a luat numele de Bucharest Pride. Evenimentul, care se încheie cu Marşul Diversităţii, este organizat de Asociaţia Accept pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender).

MARŞUL PENTRU NORMALITATE Tot sâmbătă a avut loc în Capitală şi Marşul pentru Normalitate organizat de Noua Dreaptă, tot de 10 ani, în replică la Marşul Diversităţii. Aproximativ 50 de persoane au participat la manifestaţia autorizată între orele 11.00 şi 14.30, pe traseul Piaţa Victoriei - Dealul Patriarhiei. Cei care au luat cuvântul la final s-au pronunţat pentru promovarea "stării de normalitate" şi "interzicerea relaţiilor homosexuale". Liderul organizaţiei, Tudor Ionescu, le-a declarat jurnaliştilor că Marşul pentru Normalitate are menirea de a opri manifestaţii precum Gay Fest sau Bucharest Pride, care, în opinia sa, jignesc bucureştenii şi nu le fac cinste. Ionescu a mai arătat că marşul din acest an este îndreptat şi împotriva Raportului Lunacek, prin care, consideră el, "se face în continuare lobby" pentru minoritatea homosexualilor, "avantajată în detrimentul altora". Şi ei au purtat pancarte pe care scria: "Împotriva homosexualităţii. Pentru normalitate", "Nu căsătoriilor şi adopţiilor homosexuale", "Raportul Lunacek, ruşinea Europei" sau "Azi homosexualii, mâine poligamii. Stop! Căsătoria = un bărbat + o femeie".

SFATURILE POLIŢIŞTILOR SUEDEZI PENTRU COMUNITATEA LGBT DIN ROMÂNIA Invitaţii speciali ai Marşului Diversităţii din acest an au fost Goran Stanton şi Martin Marmgren, reprezentanţii Gay Police Association, o organizaţie care oferă sprijin poliţiştilor homosexuali din Suedia. Martin şi Goran au obţinut aprobarea Poliţiei din Suedia să ia parte la eveniment îmbrăcaţi în uniformele de serviciu, semn că instituţia nu consideră că acest aspect îi ştirbeşte imaginea. "Unul dintre scopurile vizitei noastre aici este acela de a purta o discuţie cu poliţiştii români despre cooperarea dintre Poliţia Română şi ONG-uri precum Accept. De asemenea, am vorbit despre instruirea cu privire la drepturile comunităţii LGBT, despre atitudinea faţă de această minoritate în interiorul Poliţiei. Nu se poate spune că Poliţia Română nu face deja suficient de multe, pentru că am aflat că lucrurile au evoluat mult şi aici", a mai spus Martin. Goran crede că şi în Poliţia Română ar putea apărea oricând, chiar şi acum, o asociaţie similară celei pe care el a fondat-o. "Atunci când ai un politician care să te susţină, un minister care să te susţină, este posibil. Cineva ar trebui să iniţieze o dezbatere în acest sens. Ştim că există homosexuali în Poliţia Română, însă ei nu şi-au declarat orientarea sexuală în mod deschis", a mai spus Goran. Acesta crede că mereu vor fi oameni care să spună lucruri urâte, însă majoritatea persoanelor sunt bune, dar tăcute, iar dacă persoanele bune şi tăcute vor vorbi, atunci lucrurile se vor schimba. "Este nevoie de un lider puternic. Dacă veţi avea un lider puternic, va fi ca în Suedia. În Suedia, am fost şase poliţişti care au pus bazele Gay Police Association. Am avut parte de susţinerea comisarului-şef, care ne-a dat voie să facem marşuri în uniforme, în urmă cu 12 ani. 99% dintre poliţişti au fost împotriva noastră şi spuneau că suntem “ruşinea” Poliţiei Suedeze", a spus Goran, unul dintre cei şase membri fondatori ai asociaţiei. "Multe lucruri care par imposibile se dovedesc a fi posibile dacă cineva îndrăzneşte să facă un prim pas. Dacă ar fi câţiva oameni curajoşi care să facă o asociaţie, iar ei să fie susţinuti de câţiva şefi puternici, atunci probabil ea s-ar putea înfiinţa astăzi. Probabil că şefii care i-ar susţine ar avea de pierdut, dar efortul ar merita", a completat Martin.