Reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale din Ucraina cer conducerii ţării să renunţe la intenţia de a adera la NATO. ”Comunitatea ortodoxă percepe blocul NATO drept o structură militară specifică civilizaţiei Occidentului, care ameninţă în mod direct popoarele est-ortodoxe, o structură care este acum într-un proces de expansiune fără precedent către Est”, se spune într-o declaraţie comună a asociaţiei obşteşti ucrainene Opţiunea Ortodoxă şi a Frăţiei Ortodoxe Aleksandr Nevski. În declaraţie se mai spune că ”semnarea şi expedierea de către liderii ucraieni a cererii de realizare a aşa-numitului Plan de Acţiuni pentru a deveni membru NATO este calificată drept trădare şi compromitere a esenţei civilizaţiei poporului Ucrainei. Acţiunile primelor persoane din stat sînt, în esenţa lor, antinaţionale, deoarece contravin opiniei majorităţii covîrşitoare a populaţiei Ucrainei, care se pronunţă împotriva aderării Ucrainei la NATO. Activiştii ortodocşi ucraineni cer autorităţilor să revoce imediat scrisoarea expediată conducerii NATO, scrisoare ce conţinea solicitarea de a adera la Planul de Acţiuni. În cazul în care conducerea Ucrainei va refuza să dea curs acestei solicitări, semnatarii se arată dispuşi să ceară demisia tuturor semnatarilor şi în primul rînd a preşedintelui Radei Supreme (Parlamentul ucrainean), Arseni Iaţeniuk, care şi-a pus semnătura fără a consulta legislatorii şi a prim-ministrului Iulia Timoşenko, ”cea care, semnînd această scrisoare, şi-a minţit electoratul”. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale ortodox-patriotice au chemat toţi locuitorii Ucrainei să participe la acţiunile de protest anti-NATO, care vor avea loc la Kiev, în zilele de 21 februarie, 20 martie şi 3 aprilie, prima zi a summit-ului NATO de la Bucureşti, unde va fi examinată solicitarea Ucrainei de aderare la NATO.

Preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, a declarat marţi, la întîlnirea sa cu Vladimir Putin, că Ucraina este dispusă să adopte o legislaţie care să interzică instalarea de baze NATO pe teritoriul său. “Dacă partea rusă este îngrijorată de bazele militare, atunci Ucraina nu va avea niciodată aşa ceva. Sîntem dispuşi să stabilim acest lucru la nivel constituţional”, a afirmat Iuşcenko. Preşedintele rus a avertizat marţi că Rusia ar putea fi obligată să îşi îndrepte rachetele spre Ucraina, stat învecinat şi fost satelit sovietic, în cazul în care va adera la NATO. Constituţia ucraineană interzice deja ţării să găzduiască baze militare străine, cu excepţia portului ucrainean Sevastopol, unde Rusia închiriază o bază pentru Flota Mării Negre. Numeroşi foşti aliaţi ai Rusiei din estul Europei au aderat la NATO după destrămarea URSS, în 1991.

Între timp, Statele Unite speră să instaleze o a treia componentă a scutului antirachetă în Europa, alături de cele aflate în negociere cu Polonia şi Cehia, a declarat şeful Agenţiei pentru Apărare Antirachetă din cadrul Pentagonului, generalul Henry Obering. Această a treia componentă a scutului antirachetă este o staţie radar cu raze X construită de Raytheon Co. şi ar trebui să se situeze mai aproape de Iran. Noua componentă ar trebui instalată undeva în Europa de Sud-Est, posibil în Turcia, Caucaz, regiunea Caspică sau a Mării Bering, a declarat Obering. Radarul proiectat foloseşte raze de mare precizie, capabile să identifice şi să vizualizeze cu mare acurateţe obiecte mici în spaţiu, precum ogiva unei rachete. Potrivit experţilor, radarul cu raze X poate distinge între o rachetă care transportă arme şi una inofensivă, de manevră. Radarul cu raze X detectează racheta cu atît mai rapid cu cît este mai aproape de locul de lansare a acesteia. Obering a mai spus că SUA sînt în grafic în ceea ce priveşte negocierile cu Polonia şi Cehia pentru primele două componente ale scutului antirachetă. Preşedintele Bush a cerut Congresului 719,8 milioane de dolari în anul fiscal 2009, pentru a începe instalarea celor zece rachete de interceptare în Polonia şi a staţiei radar din Cehia.