În ciuda eforturilor sindicaliştilor de a apăra drepturile angajaţilor din România, noul Cod al Muncii va intra în vigoare, în forma propusă de guvernanţi, pe 30 aprilie. Una dintre prevederile actului normativ face referire şi la perioada minimă de concediu neîntrerupt, pe care o scurtează, de la 15 zile lucrătoare, la doar 10. Dacă România ar fi un stat civilizat, iar angajatorii şi-ar respecta salariaţii şi ar înţelege că aceştia au nevoie de odihnă pentru a da randament la locul de muncă, această nouă prevedere nu ar fi o problemă, dimpotrivă. Din păcate, lucrurile nu stau deloc aşa. Prin urmare, dacă până acum concediile de 15 zile erau aprobate, vrând-nevrând, de patroni, acum acesta poate refuza cererea unui salariat care are nevoie de un concediu mai mare de zece zile lucrătoare. Alte modificări ale Codului Muncii şi stabilirea criteriilor de performanţă exclusiv de către patroni, fără a se verifica dacă acestea sunt realizabile şi simplificarea procedurii de concediere a angajaţilor, în ciuda declaraţiilor premierului Emil Boc, nu vor duce la crearea de noi locuri de muncă, ci cel mult la „reciclarea” acestora, în condiţiile în care nu vor fi create noi joburi, ci se vor elibera mai uşor cele vechi. După intrarea în vigoare a noului Cod, primul lucru pe care îl vor face patronii va fi să scape de angajaţii „incomozi”, cei care îşi fac treaba şi au curajul de a vorbi atunci când le sunt încălcate drepturile.

ANGAJAŢII ŞI PATRONATELE, ÎMPOTRIVA NOULUI COD. Şi potrivit vechiului Cod al Muncii un angajator putea concedia salariaţii care nu îndeplineau criteriile de performanţă, şi putea încheia contracte pe perioadă determinată, prin urmare, motivul adus de guvernanţi pentru modificarea Codului Muncii, şi anume flexibilizarea pieţii muncii, nu stă în picioare. Aproximativ 90% dintre angajaţii români resping Codul Muncii în forma asumată de Guvern, potrivit unui studiu Myjob. Studiul online arată că jumătate dintre cei intervievaţi (48,27%) consideră că noul pachet de legi din domeniul muncii dezavantajează clar angajaţii şi favorizează patronii, în timp ce alţi 40,43% dintre respondenţi se aşteaptă la abuzuri din partea companiilor, în urma aplicării noilor prevederi din Codul Muncii. De asemenea, mai mult de jumătate (53,85%) dintre companiile chestionate consideră că schimbările aduse de Guvern vor crea doar confuzie şi că o nouă legislaţie în domeniu nu era necesară. Studiul a fost realizat online la nivel naţional, în intervalul 1 - 15 martie, pe un eşantion reprezentativ de 2.805 de persoane. Noul Cod al Muncii a intrat şi în atenţia membrilor Comisiei Europene, care au declarat că analizează amendamentele aduse actului legislativ pentru a se asigura că acestea sunt compatibile cu legislaţia europeană.