Deşi alintată de unii \"ţară mică, mese puţine\", cârciuma cunoscută generic sub numele România nu e nici ieftină, nici la stradă, nici foarte măturată-ntre frapiere. Şi, pentru că n-avem banii puţini, cât să facem un all-inclusive în Antalya, ne rupem în figuri în patria-mumă, să facem un concediu neaoş, cu triplul banilor necesari în turcime. Şi purcedem. Prima oprire, la Drajna, să facem consumaţie la cârciuma răposatului, să fie de sufletu\' lui şi-al şalupei cu care-a intrat recent în mal, pe Dunăre. Din fericire, personalul popasului nu e-n doliu, ba chiar debordează de-o veselie suspectă; pe nota de plată apar la final şi nişte pulpe de pui, lângă pieptul consumat în realitate. Şi, s-a dus milionul! (Refacem socoteala după o săptămână şi constatăm că, în vacanţă, o familie de trei persoane mănâncă zilnic, în Românica, de mai bine de 70 de euro. Şi mănâncă prost, nu bine.) Mergem mai departe, să dăm de munţii patriei şi ne-aprovizionăm cu mere, pere şi roşii din celebrul Voineşti de Argeş. Roşiile - patru lei kilu\', că se-aduc cu şerpaşi, peste munţi, tocmai din Nepal (în hipermarket, în Câmpulung Muscel, sunt un leu kilu\', aceleaşi roşii). În Cetăţeni, acelaşi judeţ, cetăţenii... lipsesc - au fost exterminaţi de bombardamentul aviatic, ale cărui urme proaspete se văd pe şoseaua care trece prin comună. Roşiile s-au făcut deja bulion şi perele - zeamă: erau prea coapte. Trecem culoarul Rucăr-Bran, evităm \"ţigănia\" tip \"Sinaia\" din Moeciu şi urcăm la Măgura, un sat de munte, deasupra Zărneştiului. Reuşim să rupem maşina-n două - o zis primaru\' că nu pune asfalt, să nu altereze peisaju\'. Îl alterează însă nişte localnici (nu turişti!), care decid s-asculte manele la maxim toată noaptea, că s-a cununat ieri unu\', Pandele. Între timp, urşii îşi taie venele în pădure. A doua zi, vizităm vreo două pensiuni \"rustice\": au pe jos, în loc de podea, plăci OSB, aglomerate, de construcţii. Plecăm mai departe, în drumeţie. Admirăm reclamele autentice de pe marginea drumului: pet-uri, cutii de bere, pungi de biscuiţi şi chipsuri - aşa mai aflăm ce se fabrică şi ce se vinde. De mâncat, la prânz, nu prea avem unde - dacă ne aventurăm să coborâm din munte şi-ntre timp plouă riscăm să nu mai putem urca. Data viitoare ne cumpărăm jeep. În fine, găsim o cabană în pădure, Gura Râului, unde putem comanda nişte mici, tradiţionali. La tigaie, în ulei, că n-o să-ncingă patronul grătarul pentru nişte pârliţi de turişti. La-ntoarcere spre pensiune, comandăm... un taxi. Vine, din Zărneşti, dar nu poate pune ceasul, \"ne-nţelegem\" - o evaziune fiscală nu strică niciodată. S-a-ntunecat deja, în Măgura de Braşov. Pandele a realizat ce prostie-a făcut, când s-a cununat, şi-a luat-o de la capăt, tot cu manele. Mâine coborâm de pe munte, la loc în patrie, să ne cumpărăm jeep şi mâncare.