Stresul este un mare duşman al concentrării. În momentele stresante scade capacitatea de organizare şi de îndeplinire a sarcinilor. Prima măsură pe care o putem lua pentru a creşte randamentul creierului este stabilirea unui orar regulat al meselor. Arhicunoscuta formulă „ 5 mese pe zi, cina până în ora 20 şi micul dejun obligatoriu” se poate dovedi miraculoasă în comparaţie cu obişnuinţele multora dintre noi.

Medicul nutriţionist Florin Ioan Bălănică recomandă ca „în primul rând, ziua trebuie să înceapă cu micul dejun, întrucât un aport nutriţional în prima jumătate a zilei va fi cel ce va susţine energetic o bună parte din efortul fizic şi intelectual. Mesele ulterioare din cursul zilei au rolul de a menţine nivelul de energie la un nivel constant şi astfel putem evita acele variaţii negative resimţite ca stare de slăbiciune şi incapacitate de concentrare“, precizează medicul nutriţionist Florin Ioan Bălănică pentru CSID.

PEŞTELE

Unul dintre alimentele recomandate pentru buna funcţionare cerebrală este peştele, cu derivatul lui, uleiul de peşte. Recomandări: somonul, heringul, sardinele sau macroul, care, prin conţinutul de acizi graşi esenţiali Omega-3, îmbunătăţesc memoria şi capacitatea de învăţare, diminuează riscul de demenţă şi de accident cerebral şi, totodată, au rol în reducerea tensiunii şi prevenirea apariţiei depresiei.

LEGUMELE DE CULOARE VERDE

De asemenea, se recomandă consumul de spanac şi alte legume de culoare verde, o bună sursă de acid folic şi vitamina E. Prin conţinutul lor nutriţional ajută la prevenirea îmbătrânirii creierului şi a deteriorării ADN-ului.

MIGDALE ŞI NUCI

Pentru accelerarea metabolismului, care încetineşte cu vârsta, trebuie crescut aportul de substanţe antioxidante. Pe acestea le putem regăsi în afinele şi fructele de pădure pe care le putem consuma la micul dejun sau la gustări şi care au efecte sanogene importante, întrucât stimulează circulaţia cerebrală, scad stresul oxidativ şi participă la prevenţia bolilor cognitive de tip Alzheimer şi demenţă.

Produsele din cacao şi ciocolată neagră, consumate sub diferite forme, au beneficii similare. Recomand pacienţilor şi gustările sub formă de nuci, migdale, alune, deoarece şi ele sunt importante surse de antioxidanţi, grăsimi esenţiale Omega-3 şi Omega-6, vitamina E şi B6.

CAFEAUA

Este important de ştiut că aceasta conţine o substanţă care reuşeşte să îmbunătăţească puterea de concentrare - cofeina. Ea poate stimula părţi ale creierului, care au rol în concentrare şi în memorie, şi poate îmbunătăţi memoria de scurtă durată. Cofeina ajunge repede în sânge (în aproximativ 30-45 de minute), însă efectele ei dispar relativ repede, după trei-patru ore. Recomand consumul moderat de cafea, 2-3 ceşti pe zi, deoarece în caz contrar putem deveni dependenţi de cofeină şi putem obţinem efecte antagonice celor dorite.

GINSENG ŞI CEAI VERDE

În stări de epuizare psihică, fie la şcoală, fie la serviciu, putem apela în mod echilibrat la plante medicinale (ginseng, rozmarin, ceai verde), pe care le putem consuma sub formă de ceaiuri. Acestea pot îmbunătăţi capacitatea intelectuală şi memoria.

Alimentaţia echilibrată este doar unul dintre pilonii antistres. Ea trebuie însă însoţită de odihnă corespunzătoare (somnul este esenţial), activitate fizică regulată şi de acele metode de a face faţă stresului.

Sportul creşte nivelul de vascularizare cerebrală, fiind şi primul remediu antidepresiv. Totodată, aşa cum antrenamentul fizic duce la creşterea masei musculare, şi creierul este o structură „antrenabilă” – există numeroase exerciţii pentru memorie ce pot uşura reţinerea de informaţii şi învăţatul, iar cea mai bună metodă anti-degradare cognitivă este menţinerea lui activă prin munca intelectuală permanentă.