Apreciatul jazz-man, Harry Tavitian, va reveni, pe data 12 octombrie, în oraşul natal, cu prilejul unui recital pe care îl va susţine în clubul „Doors”. Harry Tavitian s-a născut la Constanţa, în anul 1952. Harry a început să îşi arate aptitudinile muzicale de la o vîrstă fragedă, cînd „dirija” radioul. La şase ani a început să ia lecţii de pian de la o bătrînă profesoară olandeză, iar la şapte ani avea primul său pian. Artistul a absolvit Academia de Muzică din Bucureşti, iar la vîrsta de 17 ani a descoperit blues-ul, în momentul în care îl asculta pe Memphis Slim în concert, la Braşov. În anul 1974 a participat la prima ediţie a Festivalului de Jazz de la Sibiu şi a cîntat în jam-session cu Richard Oschanitzky la patru mîini. Din anul 1976 s-a dedicat exclusiv jazz-ului. În 1978, la Constanţa, a pus bazele grupului „Creativ“, cu care a cîştigat, în 1980, premiul I pentru debut la Festivalul de Jazz de la Sibiu. În perioada 1978-1987 a condus Clubul de Jazz de la Constanţa, iar în anul 1992 a înfiinţat „Fundaţia Culturală“.

Muzica lui Harry Tavitian se caracterizează prin deschidere către influenţe multiple, dar şi printr-o mare capacitate de sinteză. Tavitian are un stil propriu, inconfundabil, bine definit în noul jazz est-european, prin diversele sale experienţe artistice. Muzica sa este un amestec de „Thelonious Monk”, Mal Waldron, Cecil Taylor, Dollar Brand, muzică de cameră contemporană, blues, muzică medievală, folclor din Balcani. Harry Tavitian a susţinut concerte şi a participat la festivaluri importante în România, Rusia, Lituania, Franţa, Italia, Germania, Bulgaria, Portugalia, Republica Moldova, Iugoslavia, Polonia, Scoţia, Ungaria, Grecia, Turcia, Olanda, SUA, Armenia, Slovacia, Elveţia, Cehia, Austria, Slovenia. „Bluesul este poarta prin care am intrat în jazz, în anii ’70. Am fost norocos - istoria mea a început cu bluesul. Înainte de ’89, am cîntat destul de mult blues prin toată ţara. În acele vremuri, şi pentru mine şi pentru public, blues-ul însemna, ca şi free-jazz-ul pe care îl cîntam, un gest de revoltă. Ceea ce este, de fapt, însăşi esenţa acestei muzici. Blues-ul, care se născuse din marea durere a negrilor de pe plantaţiile din sudul Americii, avea pentru noi aceeaşi semnificaţie. Era un strigăt de libertate. Acum, în 2007, mă gîndesc că nimic nu a fost întîmplător. În urmă cu vreo 30 de ani, eram contestat de colegii mei muzicieni pentru jazz-ul liber pe care îl cîntam”, a declarat Harry Tavitian.