Un raport al Băncii Mondiale (BM) atrage clar atenţia Guvernului României că este momentul să înceteze să tragă de timp şi să discute inutil despre companiile de stat, fără să ia nicio măsură. În raport se cere, negru pe alb, reorganizarea companiilor de stat prin listări la Bursă, privatizarea unor pachete deţinute de companiile de stat şi încheierea unor contracte bilaterale transparente. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, în timp ce oficialii europeni (o misiune comună a FMI, CE şi BM se află în România până pe 1 august – n.r.) analizează, concret, revizuirea proiecţiilor de creştere economică, situaţia fiscală, rectificarea bugetară pentru 2011, parametrii generali ai bugetului pe 2012, arieratele companiilor de stat şi absorbţia fondurilor europene, Guvernul spunând reprezentanţilor FMI poveşti de adormit copiii despre cum vor fi înfiinţaţi “campioni naţionali pe energie”. În aceste condiţii, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, s-a întâlnit, vineri, cu reprezentanţii sindicatelor pentru a le cere părerea în privinţa unui punct important al analizei europene, privatizarea companiilor de stat. Răspunsul sindicatelor a fost extrem de clar: nu sunt de acord cu privatizarea unor companii de stat din domeniul transporturilor şi energiei. “Nu este momentul potrivit pentru privatizare, prioritară este depolitizarea managementului acestor societăţi”, au declarat surse sindicale, la finalul reuniunii.

LIDERUL BNS, DUMITRU COSTIN, A AFIRMAT CĂ PARTEA GUVERNAMENTALĂ TRAGE DE TIMP ÎN PRIVINŢA PRIVATIZĂRII MANAGEMENTULUI COMPANIILOR DE STAT PENTRU CĂ SE APROPIE CAMPANIA ELECTORALĂ ŞI “GĂINILE CU OUĂ DE AUR TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ ÎN BRAŢE POLITICE”.

MITUL “CONSUMATORULUI VULNERABIL”. Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, vineri, că, la întâlnirea cu delegaţia FMI, au fost rediscutate problemele pieţei energiei, în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor, reformarea acesteia şi protejarea \"consumatorului vulnerabil\". Ambele părţi au constatat că Guvernul \"trage de timp\" în ceea ce priveşte privatizarea managementului la aceste companii. Liderul BNS a spus că s-a luat din nou în discuţie această problemă pentru că eliminarea subvenţiilor fără a rezolva această obligaţie pe care România o are, de a defini noţiunea şi de a stabili măsuri de protecţie socială pentru acesta, va face ca în continuare consumatorii casnici şi întreprinderile mici şi mijlocii care au până în cinci milioane de euro cifră de afacere anual să plătească facturi mai mari decât trebuie. \"Dacă nu vom defini consumatorul vulnerabil, aşa cum ne obligă UE, şi în această iarnă populaţia României şi întreprinderile mici şi mijlocii vor plăti în continuare facturi mai mari decât trebuie. Energia care ar fi trebuit să se ducă spre consumatorul vulnerabil o iau alţii şi o revând\", a subliniat Costin.

CONTEXT. O misiune comună a FMI, CE şi BM este prezentă, începând de miercuri, la Bucureşti pentru a doua evaluare a acordului stand-by de tip preventiv, reprezentanţii instituţiilor internaţionale urmând să analizele modul în care au fost îndeplinite reformele în prima jumătate a acestui an. Misiunea îşi va încheia vizita pe 1 august, când vor fi prezentate concluziile într-o conferinţă de presă. De asemenea, la absorbţia fondurilor europene FMI consideră că nu au fost înregistrate îmbunătăţiri, în pofida eforturilor şi acţiunilor autorităţilor. Amintim că prima vizită a experţilor FMI pentru noul acord cu România a avut loc în perioada 27 aprilie-9 mai, în cadrul unei misiuni comune a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI. Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială. FMI a pus la dispoziţia României două tranşe din noul acord, în valoare de 67 milioane euro şi, respectiv, 480 milioane euro.