Ministerul Sănătății (MS) arată, într-un comunicat, concluziile care au fost trase, dar și care este planul de măsuri, după o evaluare efectuată între 3 - 16 decembrie 2015, în ceea ce privește infecțiile nosocomiale (IN) în unitățile sanitare care au acordat asistență medicală răniților din „Colectiv“. S-a observat că se respectă normele de igienă, dezinfecție și sterilizare; se respectă prevederile privind managementul deșeurilor medicale, măsurile compartimentului de supraveghere și control al IN, dar nu numai, potrivit comunicatului MS. De asemenea, normele de igienă, dezinfecție, inclusiv asigurarea de substanțe necesare pentru acestea, precum și managementul deșeurilor au fost respectate în toate spitalele. ”Rezultatele evaluării realizate de DSP București relevă faptul că există un grad redus de raportare a IN pentru noiembrie. Incidența infecțiilor raportate în noiembrie variază între 0 - 0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, unde este de 2,8%. Autocontrolul efectuat de spitale a izolat în ultima perioadă câteva cazuri de prezență a unor germeni cu potențial de multirezistență la antibiotice (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Klebsiella spp, MRSA)”, potrivit documentului citat.

MICROBI În cadrul evaluării DSP București s-au efectuat și teste de evidențiere a prezenței microbiene la nivelul suprafețelor din spitale, care au identificat prezența de Klebsiella pneumoniae și de Staphylococcus aureus în probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes și Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgență ”Sfântul Pantelimon”. În privința pacienților victime ale accidentului de la „Colectiv“, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni multirezistenți implicați frecvent în IN, singuri sau asociați; această situație medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există și care au necesitat numeroase manopere medicale, se arată în comunicat. În cazul răniților, IN au fost prezente la unii dintre pacienți. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat a determinat o evoluție favorabilă. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave, care cresc riscul de mortalitate de 8 - 10 ori. Tot în urma evaluării a mai reieșit că, dintre cele 11 spitale, 7 au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic, în cele mai multe cazuri insuficiența personalului fiind principalul motiv invocat pentru această situație.

LIPSURI MARI! S-a mai constatat că: nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital, dotarea actuală a unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permit în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor; nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile (izolarea pacienților, curățenia/dezinfecția în funcție de zona de risc). De asemenea, lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor, ceea ce determină ca riscul de infecție să crească. ”Nu au fost identificate cazuri în care personalul medical să nu-și fi făcut corect datoria, dimpotrivă, prin efortul lor, medicii, asistenții medicali și alți membri ai echipelor medicale au reușit să trateze cu succes majoritatea pacienților internați în spitalele pe care le deservesc”, potrivit comunicatului.

Plan național de acțiune

Pe termen scurt, se impune înființarea unui grup de monitorizare și evaluare a activităților destinate controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale și a rezistenței la antibiotice, care să evalueze activitățile desfășurate în cadrul programului național de supraveghere și control al IN derulat de MS și care aduce modificări și completări în derularea programului pentru 2016. De asemenea, o prioritate o va constitui implementarea unor măsuri care să încurajeze diagnosticarea și raportarea corectă și în timp util a IN. Pe termen mediu, se vizează reînființarea specialității de microbiologie medicală, adoptarea curriculei și a documentației necesare formării de specialiști în domeniu și stimularea angajării de medici infecționiști și epidemiologi în spitale de urgență, precum și constituirea echipei complexe pentru controlul infecțiilor (microbiolog, epidemiolog, infecționist).