Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), înființat în anul 1970, ca „cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară, dintâi nu într-o perspectiva cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii” are nevoie de reabilitare. Clădirea în care funcționează instituția de cultură, a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic de inspiraţie germană, ca Palat al Poștelor, și a suferit de pe urma cutremurele din 1940 şi 1977, astfel încât reabilitarea ei este necesară, în ultimul deceniu existând preocupări în acest sens. Consolidarea sediului se numără printre priorităţile strategice ale Ministerului Culturii în anul 2016, mai ales că potrivit ministrului Vlad Alexandrescu, proiectul MNIR va cântări şi pentru celălalt proiect cultural important, „2021 - Bucureşti Capitală Culturală”.

De aceea, luni a fost lansat concursului internaţional de soluţii de arhitectură „Noul Muzeu Naţional de Istorie a României”, organizat sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor. Ministerul Culturii a colaborat cu Ministerul de Finanţe pentru alocarea fondurilor în vederea reabilitării MNIR, supervizând totodată licitaţiile privind noul proiect.

ÎNSCRIERI PENTRU CONCURS PÂNĂ ÎN MAI Cei interesaţi să participe la concursul de reabilitare a MNIR se pot înscrie până la sfârşitul lunii mai. „În luna iunie, vom avea o jurizare după litera şi spiritul legii româneşti, dar şi a Uniunii Arhitecţilor. În luna iulie sper să cădem de acord pentru anunţarea câştigătorului. Din momentul începerii execuţiei, deci şi a finanţării, lucrările vor dura 5 ani”, a spus directorul general al MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, luni. Odată anunțat câștigătorul, în perioada septembrie - decembrie se va începe proiectarea, anul 2017 fiind dedicat finalizării proiectării şi începutul execuţiei. În 2019 se are în vedere finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare şi construcţie, precum și amenajarea şi deschiderea parţială a unor spaţii expoziţionale, cum este cel dedicat „Centenarului desăvârşirii unităţii naţionale”. Recepția finală se va face în 2012.

Prezent la evenimentul de lansare al concursului, vicepreşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, Ana Maria Zahariade: „Este un moment important pentru că am reuşit să organizăm acest concurs internaţional. Majoritatea clădirilor notabile occidentale au fost construite prin astfel de concursuri. Sper că acest concurs va izbuti să arate cât de important este MNIR. Operaţia este complicată, pentru că spaţiul în care funcţionează MNIR nu este proiectat pentru a găzdui un muzeu. S-au făcut studii de expertiză şi s-au introdus într-o temă de proiectare care să invite arhitecţii, pentru a-i atrage să aducă cele mai potrivite soluţii”.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a afirmat: "Din decembrie 2006 până în prezent am sperat şi am încercat prin toate căile să repornim proiectul. Înainte ca lucrările să fie reluate, intervenţia profesioniştilor este necesară, pentru a nu văduvi patrimoniul de o clădire atât de importantă. Realizarea unui amendament la legea bugetului, proiect de lege demarat de Gigel Sorinel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, a fost un pas necesar şi îi mulţumesc pe această cale".

MNIR are în colecțiile sale aprox. 750.000 de piese, printre care și importante artefacte descoperite pe pământul dobrogean. El ocupă o suprafață de 8.000 metri pătraţi, având 60 de săli de expoziție, care atestă prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani - 6.000 ani î. Hr.)

Citește și:

„Aurul și argintul antic al României“, tot în Craiova

Muzeul Naţional de Istorie a României din Capitală se va închide timp de 5 ani pentru reabilitare