De ce nu se recuperează prejudiciile create de persoanele cercetate și condamnate pentru fapte de corupție? Este întrebarea legitimă tot mai des ridicată atât de către personalități publice, cât și de către reprezentanți ai societății civile. Până la urmă, este și normal ca actul de justiție să fie dus până la capăt pe toate palierele. Pe de-o parte, să fie condamnați cei care au încălcat legea și, pe de altă parte, să fie restituite celor în drept sumele și/sau bunurile de care au fost privați (în speță fiind patrimoniul și bugetul instituțiilor statului). În ultima perioadă, am constatat cu toții o efervescență unilaterală în Justiție, în cadrul căreia numeroase personalități publice au fost târâte în instanță, înfierate și condamnate, însă puține dintre aceste spectacole justițiare au fost urmate și de recuperarea prejudiciului constatat. Subiectul generează multe semne de întrebare și discuții pe la colțuri în rândul populației, în special pe tema corectitudinii Justiției. Dacă tot nu se recuperează prejudiciile, nu puțini sunt cei care se întreabă dacă nu cumva în România este rentabil să dai un tun de câteva miliarde, să te lași prins și ostracizat public, petreci câteva luni la închisoare și scapi de condamnarea de câțiva ani pe motiv de bună purtare. Pentru ca apoi să îți trăiești viața liniștit din banii furați și spălați în ochii publici și sub nasul autorităților prin condamnare. S-ar putea să-ți faci și câțiva prieteni pe viață din atare haiducie...

Subiectul a fost ignorat până acum pe fondul intoxicării spațiului public cu numeroase dosare, rețineri și arestări puse în scenă de DNA, suspect de aproape de datele alegerilor electorale. În prezent, însă, recuperarea prejudiciilor face obiectul unei dispute instituționale purtate fără menajamente între instituția anticorupție condusă de Codruța Kovesi și Guvernul lui Victor Ponta. Mănușa a fost aruncată de Kovesi, săptămâna trecută, la bilanțul activității DNA pe 2014. Șefa instituției anticorupție a lăudat activitatea subalternilor și a criticat gradul redus al recuperării prejudiciilor constatate de procurori, aruncând vina în curtea unei instituții din subordinea Executivului - Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) - care nu ar aduce la buget decât 10% din sumele găsite ca fiind pagubă la stat. Conform datelor DNA, "în 2014, hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 310.000.000 euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013". Lucrurile nu sunt însă atât de simple pe cât ar dori Kovesi. Finanțiștii spun că recuperarea unei datorii, fie ea și în baza unei hotărâri judecătorești definitive și executorii, nu se poate face în două zile. Procedurile pot să se întindă pe ani buni... Asta pentru că sumele considerate prejudiciu sunt de multe ori oale și ulcele (sau case / mașini / vacanțe / pariuri pierdute) cu mult înainte să ajungă după gratii persoana condamnată. Vă închipuiți că niciunul dintre cei vizați nu stă cu banii în conturi la vedere, în așteptarea instituțiilor statului... Sechestrul asigurător pus de procurori este pe tot soiul de proprietăți ale împricinatului, care trebuie valorificate, iar asta cere timp, licitații și calm.

Premierul Ponta a indicat, marți, una dintre discrepanțele elementare dintre statisticile șefei DNA și realitatea din teren: "Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e pe o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm, dar...". Asta înseamnă însă o recuperare pe termen scurt a 5% din prejudiciu, care derivă din simplul fapt că Justiția a socotit un bun la valoarea de inventar și nu la cea de piață. Urmează o serie de alte proceduri care trebuie continuate de instituțiile statului pentru recuperarea banilor. Soluția imediată propusă de Ponta și de ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, este înființarea unei instituții specializate în recuperare. "Vom dezvolta o Agenţie, după modelul francez. Va fi o Agenţie de recuperare a acestor prejudicii, care va funcţiona în subordinea Ministerului Justiţiei", a spus Vâlcov.