Familia Manole, din Medgidia, ar fi trebuit să fie acum în al nouălea cer. Cătălin şi Mariana aşteptau cu sufletul la gură venirea pe lumea a celui de-al doilea copilaş. „Ar fi fost un moment extraordinar pentru noi, mai ales că pe 19 august mi-am serbat ziua de naştere. Mai aveam puţin şi retrăiam fericirea pe care am avut-o cu primul nostru copil, Oriana”, spune emoţionat Cătălin. Din păcate, momentele de emoţie şi bucurie s-au spulberat la aflarea veştii că inima bebeluşului a încetat să mai bată încă din pîntecele mamei sale. „Nu mi-a venit să cred atunci cînd mi s-a spus să bebeluşul este mort”, a mai spus bărbatul, care are îndoieli asupra corectitudinii cu care au fost întreprinse manevrele medicale. Totul s-a întîmplat la Spitalul Municipal din Medgidia. Cătălin şi-a adus aminte că prima dată şi-a adus soţia la spital pe 23 iulie, atunci cînd au început să apară unele sîngerări. Mariana, însărcinată în opt luni şi jumătate, a stat patru zile internată în spital, timp în care cadrele medicale i-au acordat îngrijirile medicale de care avea nevoie. „Am mai stat cîteva zile acasă, după care am revenit, pentru că deja ne era frică, mai ales că termenul de naştere se apropia. Îmi aduc aminte că în jurul datei de şapte august am revenit la spital, tocmai pentru ca soţia mea şi copilaşul să fie sub observaţie, la spital. Dacă i se făcea iar rău, eu nu ştiam ce să fac”, povesteşte bărbatul. Şi-a adus aminte că după aproximativ 10-12 zile, dr. Eduard Bălaşa, şeful Clinicii de Obstetrică - Ginecologie, i-ar fi spus soţiei că bebeluşul este mult prea mic, respectiv de doar 2,600 grame şi că trebuie să mai aştepte. „Am cerut cezariană pentru că ştiam că este deja în săptămîna 35, însă ne-a fost refuzată intervenţia pe motiv că cel mic nu este deloc dezvoltat şi că practic nu este pregătit pentru naştere. Atunci i-am arătat actele medicale din Italia (n.r. - pînă la opt luni, femeia a fost în evidenţa medicilor din Italia). Acolo se arată clar că toate lucrurile sînt în regulă”, mai spune Cătălin. Potrivit spuselor bărbatului, pe 21 august, la ora 9,00, medicii unităţii sanitare i-au comunicat soţiei că inima bebeluşului nu se mai aude. „Pînă nu am chemat presa nu s-a apropiat nimeni de soţia mea. Atunci a început imediat forfota la spital. În jurul orei 18,00 i-au pus perfuzii şi i-au scos copilul care, într-adevăr, era mort. Era o fetiţă cu o greutate de 3,300 kg, perfect normală”, spune Cătălin, vizibil emoţionat. Bărbatul crede că, de fapt, copilul a fost omorît: „Doamne fereşte, nu vreau să fac niciun păcat, dar cred că cel mic a fost omorît. Aştept rezultatele analizelor”. Rezultatele de laborator au apărut într-un timp record. „Au fost depistate malformaţii incompatibile cu viaţa, malformaţii care nu se vedeau cu ochiul liber. Este vorba despre o malformaţie cardiacă, o bronhopneumonie, dar şi o hidrocelafie internă. Era fără şansă. Chiar dacă s-ar fi făcut cezariană, rezultatele erau aceleaşi. Copilul nu ar fi trăit”, a declarat şeful secţiei. Totodată, dr. Bălaşa spune că ultimele examinări ce au fost întreprinse la Maternitatea din Medgidia ar fi arătat că cel mic avea o suferinţă. „Avea mai puţin lichid decît în mod normal, se vedea că este ceva în neregulă”, mai completează medicul. Afecţiunea cardiacă ar fi putut să fie depistată doar dacă unitatea sanitară ar fi avut un ecograf performant, special pentru asemenea malformaţii. „Atunci cînd am suspiciuni în privinţa unei gravide, colaborez cu colegii de la Bucureşti. Am avut cazuri cînd am trimis unele paciente la investigaţii suplimentare. Or, în acest caz, eu am avut de-a face cu o gravidă în luna a opta. Era aproape de naştere...”, declară dr. Bălaşa, care susţine că a făcut totul ca lucrurile să iasă bine. Familia îndurerată a reclamat ieri cazul Colegiului Medicilor din România, filiala Constanţa, care urmează să se pronunţe în acest caz.